Tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui ar costa România 700 de milioane de euro

0

România are nevoie de 700 de milioane euro pentru tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea treptată a cărbunelui din sistemul energetic până în anul 2030. Investiţiile pot fi obţinute din bugetul alocat Mecanismului de Tranziţie Justă, din care ţara noastră ar putea atrage 757 milioane de euro, reiese dintr-un studiu coordonat de reţeaua de think-tank SE3T.net, la care a contribuit Energy Policy Group (EPG) şi Bankwatch România.

Potrivit sursei citate, întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui va duce, în cazul României, la costuri mai mari cu 200 de milioane de euro pe an, sub forma subvenţiilor acordate pentru termocentralele ineficiente, care se resimt în buzunarul cetăţenilor.

“În schimb, statul român poate investi aceste sume în energie regenerabilă, eficienţă energetică şi protejarea consumatorilor vulnerabili, investiţii ce ar crea mai departe venituri şi ar susţine tranziţia energetică. România poate reduce treptat utilizarea cărbunelui fără a pune în pericol securitatea energetică, având în vedere utilizarea deja scăzută a lignitului. În ultimii ani, termocentralele pe cărbune au fost folosite la o capacitate de puţin peste 10 procente, iar până în 2025, rata de utilizare este preconizată să ajungă la doar 4-5%. În general, un grup pe cărbune nu poate opera profitabil la factori de utilizare de sub 50%. Factorii de decizie trebuie să planifice eliminarea treptată a cărbunelui în baza unei strategii bine definite care ia în calcul impactul economic şi social”, susţin realizatorii studiului.

Pe acest fond, 28.000 de locuri de muncă ar putea să dispară în România, dintre care 9.000 sunt lucrători din industrie, iar 19.000 locuri de muncă afectate indirect, se scrie în studiul citat.

“Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi afectate de eliminarea cărbunelui, însă potenţialul de redezvoltare a zonelor este imens şi divers, în domenii precum agricultură, turism, construcţii şi mobilier, industria textilă, alimentară sau producţia de componente electronice. În plus, creşterea unităţilor de energie regenerabilă în zonă şi proiectele de eficienţă energetică vor crea noi locuri de muncă şi pot transforma zona într-un lider în acest domeniu”, explică Alexandru Mustaţă, coordonator de campanii Bankwatch România, citat de Agerpres.

Datele incluse în cercetarea de specialitate arată că Bulgaria, România şi Grecia produc, în prezent, 9% din electricitatea pe bază de lignit din întreaga Uniune Europeană (UE). “Acest procent poate creşte în următorii ani, dacă ritmul de eliminare a cărbunelui rămâne la fel de lent, pe măsură ce restul ţărilor îşi modernizează sistemele energetice. Bulgaria şi România nu au setat încă o dată pentru eliminarea treptată a lignitului, în timp ce Grecia a stabilit una – anul 2028”, se menţionează în document.

Share.

Lasă un comentariu