Transelectrica: Este nevoie de 100 de MW în stocare pentru fiecare 300 de MW nou instalați în capacități eoliene

0

România este aproape să-și atingă ținta privind ponderea regenerabilelor în totalul consumului energetic la nivel național pentru anul 2020 – 24%. Cu toate acestea, pentru atingerea țintei pentru anul 2030, sunt necesare modificări semnificative în legislație, menită să atragă noi investiții în capacități de generare din surse regenerabile. Iar acestea trebuie să fie însoțite de sisteme de stocare a energiei.

lemn de focCu aproape 3 GW în capacități instalate de generare din surse eoliene România era la finalul lui 2017 sub ținta din planul național de acțiune privind energia regenerabilă (3,6 GW). România a depășit considerabil ținta propusă în ceea ce privește energia solară – 1,35 GW, în capacități instalate, față de 0,2 GW. Totuși, analiza prezentată recent de vice-președintele PATRES Martin Moise atrăgea atenția asupra faptului că ținta totală de 24% din consum este atinsă în principal datorită ponderii foarte ridicate a încălzirii pe bază de lemn de foc, contorizată în statistici drept contribuție a biomasei. Pentru a ne apropia de 35% – ținta privind ponderea regenerabilelor în totalul consumului energetic la nivel național pentru anul 2030, este nevoie de o creștere puternică și accelerată a contribuției din surse regenerabile (eolian, solar, biomasă) în anii viitori.

O sarcină ce se anunță dificilă, în condițiile în care schema de sprijin pentru capacitățile existente este departe de a fi încurajatoare pentru investitori, iar o nouă schemă încă nu este în discuție. Mai mult, în intervențiile publice recente, atât Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților, cât și directorul executiv al Transelectrica au invocat necesitatea ca noile investiții în regenerabile să fie în mod obligatoriu însoțite de cheltuieli pentru capacități de stocare a energiei electrice. “În România, puterea maximă ce poate fi instalată în capacități eoliene, ținând cont de rezervele disponibile, a fost deja atinsă (3.000 de MW)”, a declarat Corina Popescu, în cadrul atelierului dedicat acestui sector, în organizarea EUFORES, la Palatul Parlamentului din București, acum câteva săptămâni. Una dintre recomandările lansate de Corina Popescu pentru a avea un impact gestionabil al integrării SRE este instalarea unor sisteme de stocare, deoarece “este nevoie de 100 de MW în stocare pentru fiecare 300 de MW suplimentar instalați în capacități eoliene”. Corina Popescu a expus, de asemenea, alte cinci recomandări pentru un viitor sustenabil al capacităților de generare pe bază de RES:

  • Creșterea rezervelor de putere pe baza unor noi centrale electrice clasice
  • Respectarea de către producători a cerințelor incluse în codul rețelei europene
  • Consumatori flexibili, implementarea managementului cererii (Demand Side Management)
  • Stimula producătorilor cu pornire rapidă pentru a compensa variațiile introduse de capacităților pe bază de RES
  • Integrarea piețelor europene de echilibrare și crearea unor platforme comune
  • Dezvoltarea pieței din perspectiva lichidității pe termen scurt (pentru a permite tranzacțiile cât mai aproape de momentul consumului)

Unele dintre aceste idei sunt incluse în obiectivele ANRE, expuse de către ANRE, în cadrul aceleiași întâlniri. Autoritatea își propune să elaboreze un cadru legislativ adecvat pentru promovarea E-SRE în centrale electrice cu capacitate instalată mai mică de 100 kW (micro-capacități care să acopere consumul local) pe bază de biogaz, biomasă și energie solară. Totodată, ANRE va continua să se concentreze asupra monitorizării pieței de certificate verzi pentru a garanta fluiditatea și funcționarea corectă a acesteia, dar și asupra menținerii unui impact controlabil asupra facturii consumatorilor finali, a declarat Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al ANRE.

tinte

Share.

Lasă un comentariu