Majorarea redevențelor și modul de impunere al taxei pe construcții speciale expune statul la o serie de riscuri, inclusiv la acționarea sa în instanță de către companiile care le plătesc, a declarat pentru Mediafax Artur Stratan, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

„Modul de impunere a taxei pe stâlp s-a făcut greșit, clar taxa nu a fost gândită, pentru că Guvernul a colectat mai mult decât dublu decât a estimat inițial. (…) Se va deschide o cutie a Pandorei în ce privește redevențele. Dacă majorarea redevențelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii și Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Artur Stratan, taxa pe construcții speciale scurtează cu 6-7 luni durata de viață a unei sonde, care în mod normal este de vreo 15 ani. Pe acest subiect, ROPEPCA a propus diminuarea valorii de 1,5% din valoarea construcției taxate, dar nu a primit răspuns de la Guvern.

Vicepreședintele Asociației susține menținerea redevențelor la nivelul menționat în contractele de concesiune; orice modificare a lor înseamnă o modificare unilaterală în contracte. „Industria petrolieră este fragmentată, adică produci extrem de puțin în foarte multe locuri, și cele mai multe zăcăminte sunt depletate. […] Redevențele nu ar trebui crescute pentru că sunt dăltuite în piatră în acordurile de concesiune. Dacă însă se modifică redevențele, toate contractele se modifică”, a spus Artur Stratan.

Potrivit celor mai recente afirmații venite din partea Președintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, autoritățile intenționează o creștere minoră a redevențelor, și va fi introdusă o diferențiere pe tipul de zăcământ. Acum există diferențiere doar pe cantitatea produsă dintr-un zăcământ, fie el de orice tip de resursă.

Descoperirile de rezerve noi sunt rare și mici

Reprezentatul ROPEPCA spune și că accesul firmelor de profil pe terenurile concesionate este îngreunat din pricina celor care se opun lucrărilor, și ANRM ar trebui să asigure titularului tot accesul în bune condiții. „ANRM ar trebui să asigure accesul titularului de concesiune pe respectiva concesiune, adică la teren. Populația este manipulată de activiști. Probabil că a rămas în memorie perioada colectivitării cu care asociază acum concesionarea terenurilor pentru prospectări și explorări. (…)”

Situația ar fi atât de gravă încât companiile se gândesc să recurgă la clauzele de forță majoră din contractele de concesiune, opțiune care înseamnă înghețarea proiectului.

„Sunt companii care se gândesc să invoce clauza de forță majoră din contractele de concesiune din cauza faptului că nu pot accesa terenurile necesare pentru desfășurarea operațiunilor petroliere. Asta înseamnă înghețarea contractului, deci și a investițiilor. Contractele de concesiune impun companiilor termene și volume de investiții pe perioade determinate de timp. Dacă nu se fac, ANRM le poate amenda. Lungirea perioadei de explorare a unui perimetru petrolier scurtează automat perioada de producție”, a spus Artur Stratan.

În plus, termenul lung pe care se lucrează în proiectele petroliere face ca o decizie pripită a Guvernului să nu fie ușor acceptată de companiile din domeniu, ele putând să recurgă, în ultimă instanță, și la părăsirea României. “Proiectele petroliere nu sunt buticării de colț, ele durează zeci de ani. Gradul de acceptare a acestor decizii recente ale Guvernului din partea companiilor este destul de mic. Statul trebuie să fie conștient de riscurile pe care și le asumă. (…) România este o țară ușor de părăsit pentru că descoperirile de rezerve noi sunt rare și mici”, a precizat Artur Stratan.

ROPEPCA reunește mai multe companii de explorare și producție a hidrocarburilor care dețin majoritatea blocurilor de concesiune terestre din România și cumulează investiții potențiale de 630 milioane de dolari.