Studiul Gas for Climate: Rolul optim al gazelor într-un sistem energetic cu nivel zero de emisii nete

0

A fost lansat un nou studiu realizat de Navigant Consulting pentru “Gas for Climate: A path to 2050”, un grup de șapte companii europene de transport de gaze naturale și două asociații din industria gazelor regenerabile.

Scopul studiului lansat în martie 2019 este de a evalua costul optim al decarbonizării complete a sistemului energetic al UE până în 2050 și de a explora rolul și valoarea gazelor regenerabile și cu emisii reduse de carbon utilizate în infrastructura de gaze existentă. Acest lucru este realizat prin compararea a două scenarii: “gaz minim” și “gaz optimizat”, conform CNR-CME.

Studiul este o versiune actualizată a celui publicat in 2018, cu o sferă mai largă de analiză. Astfel, studiul actual adaugă o analiză a cererii de energie a UE în sectoarele industriei și transporturilor. De asemenea, include o analiză actualizată a aprovizionării și costurilor pentru biometan și hidrogen verde, inclusiv producția de energie electrică regenerabilă dedicată producerii de hidrogen și o analiză a energiei din gaz metan (power to methane). În plus, a fost subliniat rolul potențial al hidrogenului albastru, al gazului natural combinat cu captarea și stocarea carbonului (CCS) sau cu captarea și utilizarea carbonului (CCU).

Principalele concluzii ale studiului

  1. Decarbonizarea completă a sistemului energetic necesită cantități substanțiale de energie electrică produsă din surse regenerabile, în ambele scenarii ale studiului. Producția de energie electrică se va dubla, iar producția de energie electrică din surse regenerabile – eoliană și solară, va crește de zece ori față de astăzi.
  2. Creșterea puternică a energiei eoliene și solare necesită producție de energie electrică dispecerizată pe bază de biomasă solidă sau gaze. Stocarea sezonieră în baterii este nerealistă chiar și la costuri reduse.
  3. Decarbonizarea completă a căldurii industriale la temperaturi ridicate necesită gaze în ambele scenarii.
  4. Rețelele existente de gaze asigură fiabilitatea și flexibilitatea sistemului energetic. Acestea pot fi utilizate pentru transportul și distribuția metanului și hidrogenului din surse regenerabile.
  5. Este posibilă extinderea durabilă a gazelor regenerabile – biometan, energie din gaz metan (power to methane) și hidrogen verde – la costuri de producție mult reduse.
  6. Hidrogenul albastru produs din gazele naturale în combinație cu CCS poate fi scalabil și o opțiune eficientă din punctul de vedere al costurilor. Deoarece hidrogenul verde este încă scump astăzi și datorită faptului că depinde de viteza de creștere a capacității eoliene și solare la nivelurile necesare, o amploare timpurie a hidrogenul albastru poate accelera decarbonizarea.
  7. Scenariul “gaz optimizat” alocă 1.170 TWh metan regenerabil și 1.710 TWh hidrogen la sectoarele clădirilor, industriei, transporturilor și energiei electrice. Acesta este comparabil cu aprox. 270 de miliarde m3 de gaze naturale (conținut energetic). Comparativ cu scenariul “gaz minim”, transportul gazului prin infrastructura de gaze naturale economisește 217 miliarde de euro anual în sistemul energetic până în 2050.
  8. Scenariul “gaz minim” necesită 809 TWh de putere (probabil parțial importată) a biomasei solide, de nouă ori mai mare decât 89 TWh în scenariul “gaz optimizat”.
  9. Viitorul sistem energetic poate deveni pe deplin regenerabil, cu înlocuirea hidrogenului albastru cu hidrogen verde regenerabil în perioada 2050-2060, ca urmare a unei mari dezvoltări a energiei eoliene și solare.
Share.

Lasă un comentariu