Acasă » Regenerabile » România – piața neagră a certificatelor verzi

România – piața neagră a certificatelor verzi

21 septembrie 2016
Eolian
Bogdan Tudorache

Investitorii în regenerabile așteaptă cu sufletul la gură schimbările legislative propuse de guvern și organismul de reglementare a pieței, ANRE, aduse Legii 220/2008. Chiar dacă ministerul de resort a înaintat – e drept, neoficial, dar public – mai mute termene pentru clarificarea situației, inclusiv un termen anterior remiterii prezentei publicații la tipar, acestea nu au fost respectate, spre disperarea investitorilor. Piața mustește de certificate verzi, iar investitorii au găsit modalitatea de a supraviețui ofertei excedentare: vinderea cu discount, în cel mai neaoș stil pre-revoluție, adică ”pe sub mână”.

Investiții de aproape 8 miliarde de euro intră încet-încet în faliment și insolvență, din cauza nefuncționalității schemei de sprijin cu certificate verzi. Situația nu e nouă, trenează de câțiva ani, iar presiunile marilor consumatori și cele electorale au făcut imposibilă redresarea situației, întrucât aceasta ar conduce la o creștere – e drept, modestă – a facturilor.

”Așteptăm propunerea guvernului de rezolvare a blocajului financiar în care se află energia regenerabilă ca urmare a intervenţiilor legislative şi de reglementare intervenite în ultimii trei ani”, ne-a declarat Claudia Brânduş, head of Regulatory Affairs – East Europe and Egypt, Enel Green Power și noul președinte al Asociației investitorilor în eolian RWEA.

Ea susține că impactul asupra industriei este relevant, și ”în acest sens, este aproape gata faza a doua a unui studiu privind situațiile financiare din 2015 ale producătorilor de energie eoliană” ale cărui rezultate vor fi publicate spre sfârșitul lunii septembrie.

Asociațiile investitorilor au făcut mai multe propuneri către ministerul energiei și ANRE, însă guvernul și-a comandat propriul studiu de impact și încă negociază asupra măsurilor care trebuie luate pentru a debloca piața. Până atunci, investitorii în regenerabile rămân în expectativă, cu cuțitul la os.

”Momentan, nu știm care propuneri au fost acceptate și care nu. Așteptăm cu mare interes draftul ordonanței de urgență anunțate de către oficialii Ministerului. Considerăm că este ultima șansa de a corecta dezechilibrul uriaș de pe piața certificatelor verzi, cert este că dacă nu se intervine major în acest domeniu acum, anul viitor va fi prea tarziu, sectorul va intra complet în colaps”, susține Martin Moise, prim-vicepreședintele Organizației Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România, PATRES.

Oficalii ANRE au recunoscut problemele pieței, inclusiv necesitatea creșterii cotei de certificate verzi alocate anului 2017 de la 8,3% la 12,5% – altfel, România ar risca să nu îşi mai atingă ţinta de energie regenerabilă pentru anul 2020. Piața este inundată cu certificate verzi, pe care investitorii nu au cui să le vândă. Recurg la metoda discount-ului în prețul energiei pentru a scăpa de ele.

Într-un interviu acordat anterior acestui jurnalist, un înalt oficial al ANRE a recunoscut că există o piață neagră a certificatelor verzi, însă măsurile de a crește cota s-ar translata în prețuri ale energiei mai mari.

”În cazul creșterii cotei de certificate acceptate care ar debloca piața, e adevărat prețurile ar crește, însă vorbim de circa 3 lei lunar per gospodărie. Nu cu foarte mult, dar asta nemulțumește marii consumatori energetici, care deși sunt exceptați (de la plata certificatelor verzi) și ar fi afectați într-o extrem de mică măsură, tot fac lobby împotriva redresării haosului din piață”, susține un investitor.

Între timp, două parcuri solare au intrat în faliment sau insolvență. Și multe alte proiecte așteaptă cu ultimele resurse să vadă ce măsuri va lua guvernul.

”Toate țările construiesc în medie peste 1.000 MW în proiecte de energie regenerabilă anual, cu excepția României. Aici randamentul a ajuns la 25% din estimările inițiale (100 lei /MWh față de 400 de lei estimați), iar recuperarea investiției se face în peste 40-50 de ani. Se anunță o piață a regenerabilelor cu falimente și insolvențe. Piața e în blocaj și din punct de vedere legislativ, dar și financiar”, a declarat Sebastian Enache, director de Dezvoltare Monsson, pentru energynomics.ro.

Dar câte proiecte au intrat în faliment?

”Conform centralizatoarelor de la Transelectrica cu privire la certificatele verzi emise, la sfârșitul lunii decembrie 2015 erau înregistrați producători de energie din surse regenerabilă (care primesc certificate verzi) cu o putere totală de 5.145 MW, iar la sfârșitul lunii iulie 2016 mai erau înregistrați doar 4.699 MW”, afirmă Martin Moise.

Ceea ce înseamnă o scădere de circa 8,7%.

Culmea, între timp investitorii creditează statul plătind în avans impozit pentru valoarea certificatelor pe care nu le pot vinde. ”Pe piața certificatelor verzi dezastrul continuă. În acest moment, sunt disponibile pentru vânzare peste 9 milioane de certificate verzi, iar de la începutul anului și până acum s-au emis alte 7,6 milioane! Aceste peste 9 milioane de certificate verzi au o valoare de 1,2 miliarde de lei, deși ele, nefiind acoperite de cotă, sunt de fapt hârtii fără valoare reală, totuşi impozitate”, a mai spus Moise.

Singura soluție este vânzarea prin înțelegeri pe piața bilaterală, însă aceasta este apanajul înțelegerilor ”cu discount” și al marilor firme. Pe piața liberă a operatorului pieței, OPCOM, se tranzacționează circa 1% din certificate: din ianuarie și până în august s-au tranzacționat pe piața centralizată (PCCV) circa 7.800 de unități, potrivit unei analize energynomics.ro.

”Se tranzacționează totul pe bilateral pentru că ai posibilitatea să te înțelegi. Se face o includere a discountului în energie… discountul urcă până la 40%”, spune un investitor.

”Pe PCCV nu-ți cunoști contrapartea. Când se depun oferte de cumpărare nu se știe de la cine vin. În schimb, pe zona de contracte bilaterale, cum există doar oferte de vânzare, furnizorul poate să-și aleagă. Certificatele unuia devin astfel mai verzi. Acum, acolo, 99% din tranzacții conțin o înțelegere prealabilă”, a mai spus sursa citată.

În plus, competiția acerbă dintre furnizori permite astfel de tranzacții, prețurile merg în jos, până la 132 de lei per MWh, în condițiile unui preț normal al pieței de 160 de lei (cu circa 17,5% mai mare).

Sistemul este conceput prost, însă cauza tuturor relelor este slaba acoperire a vânzării – acum aceasta este de 60% din certificatele emise, iar investitorii cer majorarea la 95% – exceptând stocurile anterioare, mai spun sursele citate.

Din fericire, materialele pentru proiecte verzi se ieftinesc pe plan global, iar acestea ar putea deveni eficiente și în lipsa subvențiilor, în următorii trei-patru ani. Până atunci, rămâne în picioare paradoxul scăderii prețului energiei, datorate regenerabilelor, urmată de tăierea subvențiilor, concomitent cu subvenționarea indirectă a unei industrii poluante, cum e cea a cărbunelui, a cărei preț de cost pleacă de la 200 de lei per MWh – peste prețul de vânzare a pieței. Dar minerii, după cum se știe, au fost tot timpul masă electorală țintită intens, iar anul electoral 2016 pare să nu facă excepție

.

–––––––––––––-

Articolul poate fi citit în numărul din septembrie 2016 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești numărul următor (decembrie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *