EBC: Privatizarea în energie e bună, dar nu e de ajuns

4

Mai e nevoie de o strategie energetică funcțională și de restructurarea reală a pieței pentru creșterea competitivității. Fără strategie și restructurare, privatizările sunt mai greu de realizat, iar rezultatele imprevizibile.

Acestea ar fi concluziile primei zi de Energy Breakfast Club (EBc), eveniment care a reunit la Palatul Cesianu-Racoviță peste 40 de experți din industria energetică și sectoarele conexe, toți interesați de perspectiva privatizărilor anunțate pentru 2014.

Discuțiile au pornit de la proiectele vizând companiile Electrica, Hidroelectrica sau CE Oltenia și au acoperit întreaga problematică a industriei, de la prețuri, la investiții, și de la reglementare, la concurență.

“Nu e momentul să privatizăm”

Președintele Institutului Ordoliberal, Valentin Ionescu, a început prin a demonta o idee des vehiculată, în principal de către oficialii guvernamentali: “Nu e momentul potrivit pentru a privatiza!”. Cifrele invocate de Valentin Ionescu arată că, la nivel global, în anii de după 2008 au fost atinse sume record din tranzacțiile în care au fost implicate companii energetice. Între performanțele notabile, vorbitorul a amintit de privatizările din Brazilia, Portugalia sau Turcia, prin care au fost atrase peste 20 de miliarde de dolari.

Teza lui Valentin Ionescu este că banii există, trebuie să ca vânzătorul să știe să-i atragă. “Oferta secundară de la OMV Petrom a fost prost pregătită și a fost un eșec, oferta Romgaz a fost bine organizată și bine adaptată pieței locale, așa ca a reușit.”

Aceeași opinie a exprimat și Alexandru Roșu (Ridgewood Advisors), care a atras atenția că investitorii vor să investească, dar au nevoie să cunoască din timp care sunt planurile autorităților. Cele 6 miliarde de euro investiți în sectorul regenerabilelor sunt o dovadă clară că – indiferent de criză – atunci când lucrurile sunt bine pregătite, se găsesc bani. Totuși, o dificultate în plus pentru vânzarea pachetelor de acțiuni la companiile de stat vine și din faptul că în prezent sunt numeroase proiecte pe piață, toate tranzacționabile în condiții favorabile. În funcție de deciziile strategice ale României acestea riscă să se canibalizeze, a apreciat Alexandru Roșu.

Rezistența instituțională și mentalitatea rentelor fac imposibilă restructurarea companiilor de stat.

Valentin Ionescu a subliniat că privatizările dau rezultate numai în măsura în care există un cadru instituțional corect asumat de autorități. Pentru România, cadrul instituțional este dat de obiectivul de liberalizare a pieței energetice, un cadru insuficient construit, în opinia vorbitorului. Pentru liberalizarea pieței se impun patru pre-condiții, dintre care România poate considera îndeplinite doar câteva și doar în parte.

1. Restructurarea pe verticală este aproape finalizată.
2. Restructurarea pe orizontală nici nu a început și de aceea sectorul producției este zona cea mai puțin competitivă din industria energetică. Distribuția și retailul sunt cvasi-monopoluri regionale, unde abia avansul tehnologic va rezolva problema de competitivitate.
3. Piața spot (la vedere) și la termen. Cu toate problemele, este o zonă unde s-au înregistrat progrese și e loc pentru o creștere de competitivitate.
4. Configurarea rețelelor comerciale. Furnizorii de electricitate sunt niște intermediari care au rolul sistemic de a reduce asimetria informațională. Modul în care au funcționat aceștia pe piața internă – în conivență cu puterea politică – i-a discreditat ca actor credibil și util pentru creșterea competitivității.

În lipsa acestor elemente funcționale, piața energetică rămâne una ne-competitivă, în cadrul căreia privatizările sunt nu doar inutile, ci și periculoase pentru că pot duce la dispariția unor jucători economici utili pentru sistem ca ansamblu.

O companie este suma clienților săi

O companie este suma clienților săi, a observat profesorul Aureliu Leca. Iar, în prezent, în industria energetică, toți clienții se confruntă cu reducerea puterii de cumpărare. Pentru clienții persoane fizice, majorările de prețuri – în principal la gazele naturale – riscă să trimită majoritatea consumatorilor în categoria celor vulnerabili, dependenți de susținerea statului pentru plata lunară a facturilor la energie. În sectorul industrial, consumul scade constant, nu datorită unor soluții de creștere a eficienței utilizării energiei, ci pentru că tot mai multe companii nu își pot permite prețurile majorate.

Privatizarea companiilor din energie devine astfel cu atât mai dificilă, cu cât calitatea portofoliului de clienți scade.

Șanse mici pentru Complexul Energetic Oltenia

Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE, s-a referit la modul imprevizibil în care se comportă autoritățile, ceea ce face procesul de privatizare cu atât mai dificil. Dintre multele exemple la dispoziție, trimiterea a fost la conceptul original de “venituri amânate” introdus de ANRE în cazul distribuitorilor de electricitate privați, cu nerespectarea contractelor, potrivit Silviei Vlăsceanu.

Potrivit acesteia, în cazul Complexului Energetic Oltenia se adaugă riscul presiunii sociale și prețurile reglementate, ceea ce face cu totul improbabilă o privatizare de succes.

Șanse mai bune are Electrica, în principal prin prisma deținerilor minoritare pe care le are la alte numeroase companii din industrie.

Perspectivele cele mai faste le are Hidroelectrica, unde vânzarea unui pachet de acțiuni va contribui la creșterea transparenței și la intensificarea presiunii asupra managementului.

În mod oarecum paradoxal, a observat directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, listarea poate conduce totodată la o mai mare stabilitate a managementului, întrucât deciziile arbitrare al acționarului unic – statul – pot fi moderate de existența unui număr mai mare de acționari. Iar stabilitatea este unul dintre elementele lipsă la companiile de stat, unde fiecare schimbare politică a adus noi demiteri și numiri arbitrare. Spre deosebire, cele mai multe dintre companiile privatizate dovedesc o longevitate remarcabilă a conducerilor de vârf, cu exemple precum OMV-Petrom, GDF Suez sau E.ON.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.