Pactul pentru muncă – concluzii după 2 ani de dezbateri în toată țara

0

România are nevoie de un restart solid, de reforme structurale coerente și cu viziune, susțin reprezentanții mediului de afaceri prezenți la dezbaterile organizate pe parcursul celor doi ani în marile centre universitare, din țară, precum Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Brașov, Constanța.

Creșterea calității vieții, unitate patronală, consens social și politic pentru o piață a forței de muncă eficientă, corelarea sistemului de învățământ cu necesitățile pieței muncii, o legislație predictibilă și favorabilă noilor investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, învățământ performant adaptat la nevoile reale ale economiei, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare, investiții în toate domeniile prioritare (infrastructură, educație, sănătate), reintroducerea unităților protejate – sunt prioritățile principale ale reconstrucției economiei românești, soluții oferite și discutate în timpul dezbaterilor, de aproape două sute de antreprenori, manageri ai marilor companii naționale și multinaționale, mediul academic, sindicate, societatea civilă, specialiști în legislația muncii și fiscalitate, educație, economie etc.

Protejarea resursei umane ar trebui să fie principala prioritate a oricărui guvern, susține Cristina Chiriac, președintele CONAF. „Prin procesul de privatizare a marilor companii de stat, de-a lungul timpului, s-au pierdut peste un milion de locuri de muncă. La acestea adăugăm efectele sociale din ultima perioadă, peste un milion de locuri de muncă în pericol și un declin al populației școlare din ‘90 și până în prezent de peste 1.500.000 de elevi și școlari, conform datelor INS, și astfel se conturează un tablou care evidențiază vulnerabilitățile sociale și economice ale României: migrația forței de muncă, declinul ratei natalității și slaba corelare a sistemului educațional cu necesitățile economiei românești!

Ca urmare, este impetuos necesar să fie adoptate măsuri urgente pentru a reduce decalajele: între generații, regiuni ale țării, mediul rural și cel urban și nu în ultimul rând între mediul universitar și profesional. Trebuie să lucrăm împreună cu toți factorii decizionali la o strategie pe termen mediu care să cuprindă măsurile identificate de mediul antreprenorial prin intermediul conferințelor Pactul pentru Muncă, astfel încât împreună, să contribuim la un cadru economic viabil pentru un nivel de trai ridicat, o rată a șomajului în scădere, locuri de muncă bine plătite și, evident, o nouă politică fiscală adaptabilă realităților economice actuale.”

Peter Rudolf Zeilinger, reprezentantul FPPG, propune o serie de măsuri punctuale: ”Trebuie să conștientizăm că trecem printr-o criză economică, cauzată de criza sanitară. Perioada de stare de urgență ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de digitalizare, pentru creșterea competitivității economiei românești. Ca reprezentant al industriei de petrol și gaze pot spune că trebuie digitalizate operațiunile offshore, dar mai important este să digitalizăm operațiunile onshore! Ne referim la tehnologii precum „Cloud”, „Big Data” și „Cloud Computing” etc. Prin limitarea accesului la digitalizare al companiilor și autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii. Dar, toate acestea se pot realiza doar prin actualizarea cadrului legislativ la progresul tehnologic”.

Ludovic Orban, prim-ministrul României, a prezentat în cadrul conferinței, câteva dintre măsurile pe care Guvernul le pregătește: ”Deși legislația prevede consultări, nu au existat consultări și dezbateri reale între mediul de afaceri și cel academic sau administrativ. De exemplu, pentru stabilirea cifrei de școlarizare sunt necesare consultări între mediul de afaceri și autoritățile locale, dar acestea au fost mai mult formale. Sprijinim orice formă de dialog și parteneriat între mediul privat și instituțiile de învățământ, de exemplu în ceea ce privește sistemul dual. Să nu uităm că avem un proverb ”Meseria e brățară de aur”, de aceea consider că orice om ar trebui să câștige un venit decent. Sprijinim și mecanismele de învățare continuă: training, recalificări etc. În bugetul comunitar 2021 – 2027 sunt fonduri importante și instrumente pentru companii, tocmai pentru asigurarea acestui sistem de învățare continuă și de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii. Să nu uităm că lumea are o evoluție dinamică
, dispar meserii, apar altele noi. Trebuie să adaptăm sistemul de învățământ la noile cerințe; trebuie să racordăm sistemul educațional la cererile pieței muncii.”

Mihai Matei, președinte ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA a precizat în cadrul discuțiilor că secolul acesta este unul al tehnologiei și că o să aibă de câștigat cei care investesc în el. “Cred că există două zone de investiții majore: una este digitalizarea și-a doua este educația. Avem o criză uriașă a forței de muncă în IT&C. Separat de asta, în momentul acesta, aproximativ 20% dintre elevii cu vârsta de liceu din țara asta nu merg la liceu, din motive de sărăcie. Noi trebuie să luăm copiii ăștia și să-i punem în școală. Fără astfel de măsuri nu putem vorbi despre educație.”

Dragoș Pîslaru, membru al Parlamentului European, a făcut referire la câteva dintre problemele cu care se confruntă economia românească. „De la 1 iulie a intrat în vigoare noua agendă pentru competențe. Există trei mari probleme cu care ne confruntăm: calitativă (legată de competențe), cantitativă (legată de natalitate, dar și de emigrare) și teritorială (piața muncii nu este omogenă; într-o zonă există deficit de forță de muncă, iar în alta – excedent). Aceste trei probleme trebuie rezolvate, printr-o implicare a tuturor actorilor”.

Florin Jianu, Președinte al CNIPMMR, a declarat: “În anii ’70, marele matematician Grigore Moisil a înființat liceele de informatică. Azi, după 40 – 50 de ani vedem roadele! Cred că ar fi util să înființăm licee antreprenoriale. Nu înseamnă că, după liceu, toți absolvenții vor deveni imediat antreprenori. Dar, în timpul școlii, învață să ia decizii, să lucreze pe proiecte etc. În plus, față de o relație mai bună între școala românească și piața muncii, îmi doresc ca lucrurile pe care le-am câștigat în timpul stării de urgență să le menținem și să le dezvoltăm. Dacă întrebați românii, pe primele locuri în ceea ce privește investițiile își doresc, evident, infrastructură, iar, pe locul doi, digitalizare. Iar digitalizarea înseamnă Pact pentru Educație, Pact pentru Muncă. De aceea, nu vreau să ne întoarcem la ce a fost! De exemplu, nu vreau să ne întoarcem la cozile de la ANAF! Sau să apară noi instituții, care să vină cu reglementări în plus pentru mediul antreprenorial! Ne dorim flexibilizarea Codului Muncii și un dialog mai profund și concret între sindicate, patronate și autorități”.

La dezbaterile de la Constanța au mai luat parte, Călin Ile – Președinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete – Director Executiv CONCORDIA, Magda Volonciu – Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociații, Sorin Rugină – Rectorul Universității “Ovidius” din Constanța, Petru Rușeț – CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu – Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupșa – Director General CERONAV, Roxana Popescu – Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea – președinte sucursală CONAF Constanța, Daniel Apostol – Director Relații Externe FPPG.

La finalul evenimentului, Cristina Chiriac, președinte fondator al CONAF și Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG) au prezentat concluziile și soluțiile propuse în cadrul discuțiilor. Acestea se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Conferința PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, organizată la Constanța de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) și Confederația Patronală CONCORDIA în calitate de partener strategic, a fost transmisă în direct pe 16 platforme online (Website/YouTube/Facebook): CONAF, FPPG, Gaz de România, Confederația Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Brașovul, Antena 3 Constanța, KeysFin, Universitatea „Ovidius”, City Press Tv.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului sunt Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Share.

Lasă un comentariu