OUG 114/2018 a adus României două noi dosare de infringement; termenele sunt scurte

1

Din cele 65 de dosare de infringement în curs ale României la Comisia Europeană, 15 se referă la încălcări ale dreptului UE în domeniile mediu și politici climatice, iar șase dosare privesc direct domeniul energetic. Două au fost lansate în 2019, în urma adoptării și implementării Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 114 din decembrie 2018. Ambele se referă la impactul OUG 114 în sectorul gazelor naturale.

Comisia solicită României să elimine barierele din calea exporturilor de gaze naturale; în acest sens, a trimis un aviz motivat suplimentar României din cauza că nu a eliminat restricțiile impuse comerțului cu gaze naturale dintre statele membre, așa cum se prevede în normele UE privind piața internă în sectorul gazelor naturale (articolele 35 și 36 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, TFUE; Directiva 2009/73/CE). Primul apel în această speță datează din iulie 2014. După evaluarea modificărilor recente ale Legii energiei adoptate de România, Comisia a constatat că este menținută obligația de a vinde gaze naturale cu prioritate pe piața română, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului UE. Comisia consideră că actualul cadru juridic român, prin faptul că impune producătorilor din România obligația de a acorda prioritate vânzărilor de pe piața internă, creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și, prin urmare, a solicitat eliminarea acestor bariere.

“Comisia Europeană ne-a sugerat să elaborăm un calendar de dereglementare a prețurilor pe 18 luni. Eu sper că acest calendar să fie cuprins în legile care vor ieși din Parlament în urma modificării OUG 114 și OUG 19”, a declarat Dumitru Chiriță, președintele ANRE, la o întâlnire cu presa. În opinia sa, OUG 114/2018 și OUG 19/2019, care o modifică, ar trebui discutate împreună în comisiile parlamentare, altfel s-ar crea confuzie. De asemenea, calendarul de dereglementare trebuie dublat de definirea consumatorului vulnerabil, însoțită de o metodologie de protecție a consumatorilor vulnerabili, respectiv statutul, modul de identificare și finanțare, a mai spus Chiriță.

România are posibilitatea să răspundă argumentelor prezentate de Comisie, până pe 26 septembrie, în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE. “Până pe 26 septembrie, Comisia așteaptă o nouă legislație promulgată sau un proiect concret prin care se modifică legislația, în funcție de care poate acorda o prelungire de 90 de zile”, a declarat vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege.

Deja din 7 martie 2019, Comisia deschisese un alt dosar de infringement cu privire la nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerințe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) și de Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938]. Aceste instrumente vizează asigurarea competitivității pe piețele gazelor din UE, garantând în același timp aprovizionarea în condiții de securitate a gospodăriilor și a altor clienți care necesită o protecție specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018 (OUG 114), Comisia a constatat că sistemul prețurilor angro reglementate nou introduse pe piața gazelor din România este contrar cerințelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creșterilor excesive de preț.

Share.