Valeriu Binig: Nevoie arzătoare de noi capacități de generare pe gaz

Valeriu Binig, Director Reglementări și Antitrust al Enel România

Valeriu Binig este unul dintre cei mai importanți experți ai pieței locale de energie din România, având peste 32 de ani de experiență profesională în sectorul energetic, timp în care a ocupat diferite funcții, de la cele de natură tehnică și academică, la consultanță pentru activități de fuziuni și achiziții sau de atragere de finanțări. Înainte de a se alătura Enel România, Valeriu Binig a deținut funcții superioare de management în companii de consultanță cum ar fi EY România sau Deloitte România, și a ocupat o poziție de director în cadrul unei echipe de investment banking si de gestiune a unui fond de investiții. Anterior, a avut roluri active în procesul transformațional al pieței locale de energie, ocupând poziții manageriale în companii de distribuție și producție de energie, înaintea procesului de separare a activităților de furnizare și distribuție în sectorul energetic din România.

Din cauza mediului legislativ neprietenos, capitalul privat a fost împiedicat să mai pătrundă în sectorul tradițional al generării de electricitate din România încă din anul 2012. Rezultatul a fost un deficit enorm în capacitatea de generare de electricitate și căldură. În paralel, statul s-a dovedit incapabil să acopere acestei nevoi de dezvoltare a producției de electricitate.

Rezultatul a fost un deficit care nu poate fi acoperit peste noapte. Noile proiecte au nevoie, în mod obișnuit, de durate relativ lungi. Între timp, lipsa presiunii concurenței a dus la înregistrarea în România a celor mai ridicate prețuri din Europa la curentul electric. Acest lucru a avut legătură, de asemenea, cu lipsa capacității de interconectare și cu creșterea prețurilor certificatelor de emisii pe piața europeană.

Practic există o mare nevoie de noi capacități și, cel mai important, unele care să fie construite în cel mai scurt timp. Suntem presați de timp.

În Europa și nu numai, cuvintele cheie care caracterizează tranziția energetică sunt decarbonizare, descentralizare, digitalizare. Alții adaugă și cuvintele precum deregularizare, perturbare, diversificare și altele.

Dată fiind și nevoia de modernizare a furnizării de căldură, atât în sectorul industrial cât și în cel rezidențial, sunt necesare noi facilități de cogenerare descentralizate.

Flota de cogenerare învechită, proiectată cândva pentru aprovizionarea industriei grele cu abur și a populației cu apă caldă, este astăzi supradimensionată, neeconomică, uneori falimentară. Toate acestea trebuie înlocuite rapid cu soluții moderne descentralizate și decarbonizate. Evoluția prețurilor la certificatele de emisii, la gazele naturale și la cărbune face tot mai apropiat momentul în care înlocuirea cărbunelui cu gazele naturale va deveni fezabilă in punct de vedere economic pentru țări precum România. Aceasta este și tendința politică la nivel european.

Concluzia evidentă este că deficitul major de electricitate și de căldură ar trebui să fie acoperite rapid, de preferat cu soluții de cogenerare pe bază de gaze naturale, de ultimă generație, predominant descentralizate.

Totuși este nevoie de predictibilitate și de un mediu permisiv pentru investițiile private. Faimoasele articole din legea privind electricitatea și gazele naturale care împiedică semnarea unor contracte negociate bilateral, bancabile, trebuie să fie eliminate rapid. Asociațiile de afaceri din România le-au identificat drept cel mai mare obstacol împotriva finanțării private în sectorul electricității și au comunicat acest lucru autorităților în mod public și deschis.

România are nevoie urgent de o schemă bonus de cogenerare pentru a stimula noile capacități care nu sunt acoperite prin schema existentă, pe cale să expire.

Avem o fereastră de oportunitate; în anul 2020 ghidul comunității europene privind ajutorul de stat în sectorul energetic și al mediului va expira și va trebui înlocuit cu o nouă variantă. Dacă România nu trimite Comisiei Europene noua schemă de sprijin înainte de discutarea noului ghid, atunci va trebui să aștepte adoptarea noii versiuni a acestui document înainte de a obține acceptul CE. Dacă decizia de a investi va fi luată abia în anul 2021, după adoptarea schemei suport, este posibil să fie prea târziu.

Este o fereastră de oportunitate și din altă perspectivă. Diverse studii indică faptul că stocarea asociată cu energia fotovoltaică la scară mică și medie va ajunge la paritate de preț cu energia din rețele (grid parity) în UE, în anul 2021. Din acel moment sau chiar de mai devreme, aceste tehnologii de generare a electricității vor demara în forță, inițial pentru consum industrial, în special în România, acolo unde barierele legislative și de reglementare vor forța investitorii privați să dezvolte astfel de soluții descentralizate și fără emisii de carbon.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (martie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

2 Comments

  1. Raspunsul Guvernului:

    Avand in vedere *(Ygh HGgfd UGKNKLhn uigcbhenkwkjb, suntem de parere ca jkl;whe 3nf’xk fhw hrurf rhiin gfhjf;pne huefhij.

    Pe langa aceasta, hd83y31 4rj54gu 1mk4rj4uf 3pjji94 ehe.
    (urmeaza inca 10 pagini)

    Deci, cum am aratat mai sus – stimati tovarasi, NU SE POATE!!!
    Alta intrebare?

  2. Poate ne explica cum a ajutat pana acum bonusul de cogenerare de toata cogenerarea/termoficarea este in insolventa/faliment ?Ceea ce nu se spune, desi se cunoaste fffffffff bine, cine pune 10 mild EURO pentru cogenerare/termoficare si cam tot atat pentru producere energie electrica ?In rest vorbim frumos si facem tot posibilul sa dam sfaturi nu sa ne asumam responsabiltati si obligatii.

Lasă un comentariu