Tranziția către energia verde generează multiple oportunități

După prima etapă istorică de eforturi colective în sensul decarbonizării și al diversificării mixului energetic, România este una dintre țările care și-au atins ținta propusă pentru 2020 de 24%, ajungând, potrivit datelor publice, la o cotă de 24,5% energie verde în 2017, incluzând capacitățile de producere din sistemul hidroenergetic. Pentru viitor, viziunea strategiei energetice a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 prevede o creștere a sectorul energetic românesc prin construirea de noi capacități de producție a energiei, dar și retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție, transport și distribuție de energie, simultan cu încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficientă energetică.

Ambiții europene

La nivel european, schimbările climatice și ținta de decarbonizare sunt elementele centrale, alături de eforturile de a crea o piață interconectată, competitivă, care aduc acum în prim-plan un nou jucător activ – consumatorul. În iunie 2019 a intrat în vigoare și directiva (UE) 2019/944 privind normele comune pentru piață internă de energie electrică și de modificare a directivei 2012/27/UE, dar și regulamentul 943/2019 privind piață internă de energie electrică, ambele menite să răspundă provocărilor și necesităților impuse de piața comună, aflată într-un proces de transformări majore. Energia din surse regenerabile continuă să joace un rol cheie, astfel încât un amplu set legislativ stabilește norme specifice pentru anumite tipuri de instalații de producere a energiei din surse regenerabile, stocarea energiei și reguli de dispecerizare și echilibrare a sistemului de transport.

Potențial local

Dincolo de potențialul confirmat al României în ceea ce privește disponibilitatea amplasamentelor favorabile tehnologiilor verzi, apetitul și decizia investitorilor depind de un cadru legislativ și de reglementare stabil, predictibil, competitiv, și de o fiscalitate pe măsură. După câțiva ani în care s-a văzut o descreștere semnificativă a investițiilor, ultimul an a adus câteva schimbări importante în plan legislativ, de natură să aducă un suflu nou în întreagă piață de energie electrică. O parte din aceste modificări legislative încearcă să amelioreze sau să rectifice situații practice legate de funcționarea pieței de certificate verzi, de exemplu, iar altele sunt menite a crea pentru viitor noi oportunități de investiții, un cadru de reglementare mai flexibil și mai propice finanțării proiectelor de mari dimensiuni.

Certificate verzi

De exemplu, în iulie 2018 a fost promulgată legea 184/2018 care a introdus conceptul de prosumator. A mai fost adoptat un set de măsuri referitoare la tratamentul și comercializarea certificatelor verzi. Astfel, preluarea tuturor certificatelor verzi (CV) emise între 1 aprilie 2017 și 31 decembrie 2031, incluzând CV amânate de la tranzacționare, sunt garantate atâta timp cât consumul final nu scade sub valoare medie stabilită pentru perioada 2017-2022. Producătorii de electricitate și autoritățile publice ce dețin capacități de producție de energie electrică de până la 3 MW care beneficiază sau care au beneficiat de schemă de sprijin și dețin CV pot încheia contracte negociate direct doar cu furnizorii consumatorilor finali pentru vânzarea de electricitate și/sau CV (prin derogare de la art. 23 din legea energiei electrice și a gazelor naturale). Începând cu 1 aprilie și până pe 31 decembrie 2020, se amână temporar tranzacționarea a 2 CV pentru centralele electrice solare pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, acreditați de ANRE până la dată de 31 decembrie 2013. CV-urile pot fi recuperate începând cu 1 Ianuarie 2021, în tranșe lunare până la 31 decembrie 2030.

Cantitatea de energie electrică pentru care este stabilită obligația de achiziție a CV include și energia electrică produsă în România și vândută de furnizori către consumatori/furnizori din afară teritoriului României prin tranzacții bilaterale de electricitate, în țările cu care Guvernul României a semnat acorduri bilaterale în această privință.

Pentru a asigura un grad de lichiditate în piață, s-a impus obligația de achiziționare de pe piață centralizată anonimă spot de certificate verzi, atât anual cât și trimestrial, într-un procent minim de 50% din numărul de CV aferente îndeplinirii cotei anuale obligatorii de achiziție și/sau a numărului de certificate verzi transferate din contul de producător în cel de furnizor (pentru situația când operatorul economic are calitatea atât de producător, cât și de furnizor).

Noi scheme pentru energiile verzi

Ministerul Energiei împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei au început să lucreze la o schemă nouă menită să sprijine producția de energie curată, o alternativă viabilă la schemă de sprijin prin certificate verzi. Aceasta ar putea avea forma unui preț fix per tipul de tehnologie, care este adăugat la prețul mediu al energiei electrice rezultat din urmă tranzacțiilor pe piețele centralizate de electricitate.

În plus, pentru a aborda aspectele legate de uzura extinsă a unor capacități existente, pentru a ajuta la tranziția spre o energie curată și la echilibrarea noului mix generat de o cotă din ce în ce mai mare de surse de energie regenerabilă, autoritățile iau în calcul introducerea unei scheme de sprijin, care să susțină investiții în capacități noi de generare de energie electrică cu emisii reduse de carbon.

Contracte pentru diferență

Nouă schemă propusă este inspirată din sistemul britanic de CfD, orientându-se către ambele sectoare, cel al energiei regenerabile precum și sectorul nuclear, și în general tehnologii „curate”. Prin acest mecanism, producătorii eligibili pot încheia un contract de drept privat (CfD) cu o contraparte și să agreeze asupra unui preț de exercitare. Producătorii vor vinde electricitatea pe piața concurențială, dar dacă, de exemplu, prețul pieței („prețul de referință”) coboară sub nivelul prețului de exercitare, atunci contrapartea va trebui să plătească producătorului diferența rezultată dintre prețul realizat pe piață și prețul de exercitare stabilit în CfD. De asemenea, dacă prețul pieței este mai mare decât prețul de exercitare, producătorii vor trebui să ramburseze diferența contrapărții. Promovarea acestei scheme de sprijin și implementarea cadrului legal aferent sunt mult așteptate, deoarece deja această prima etapă inițiată de minister a adus dezbateri lungi pentru comunitatea de business care dorește să aibă o perspectivă clară asupra noilor oportunități de investiții, asupra priorităților statului român în ceea ce privește asigurarea pe termen lung a unui mix energetic sustenabil și în general, a dezvoltării pieței în trend cu tehnologiile și practicile internaționale.

Contracte bilaterale

Regulamentul 943/2019 privind piața internă de energie electrică va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2020 și are aplicare imediată în toate țările Uniunii Europene.

Deși art. 23 din Legea 123/2012 (care interzice contractele bilaterale) nu este în acord cu Regulamentul 943/2019, prin adoptarea regulamentului european se va da undă verde contractelor bilaterale de vânzare-cumpărare energie electrică. Astfel de contracte, interzise până în prezent, ar permite noilor investitori în regenerabile să ia credite de la bănci, prin asigurarea surselor de venit pe termen lung. În acest sens, un proiect de modificare ale Legii 123/2012 se află în acest moment la Camera Deputaților și se preconizează o modificare pentru reintroducerea contractelor bilaterale. Acest proiect de lege prevede în acest moment printre alte modificări și posibilitatea investitorilor din proiectele de energie să tranzacționeze energia preconizată a fi produsă de noile capacități de producție, înainte că acestea să fie autorizate de ANRE și puse în funcțiune. Intenția legiuitorului și a reglementatorului este salutabila, pentru că această schimbare ar înlătura una dintre barierele cele mai mari de până acum de intrare în piață a noilor investitori, și anume va oferi posibilitatea de a încheia contracte pe termen lung pentru producția viitoare, prin care să își asigure un flux de venituri predictibil și prin urmare, să poate atrage surse de finanțare externe.

Noi instrumente de piață

Mai mult, Bursa de Valori București (BVB) și OPCOM au demarat înființarea unei Contrapărți Centrale care să elimine complet riscul de contraparte caracteristic celor două piețe și să creeze premisele lansării contractelor de tip „futures”, având că suport activ electricitatea. Se așteaptă că acest proiect să fie finalizat și operațional în cursul anului 2020, ceea ce ar constitui un progres remarcabil în ceea ce privește diversificarea produselor prin care piață de energie se poate finanța, mai ales pe termen lung, și va oferi investitorilor, mai ales a celor financiari, variante sofisticate de trading.

În fine, revenirea la o piață complet liberalizată este unul dintre dezideratele majore ale oricărui investitor, în concordanță cu politicile europene și practica țărilor UE. Se configurează „secondary market deal flow” – un val de vânzare a centralelor operaționale construite în ultimii aproximativ 10 ani, care confirmă un grad de încredere al noilor investitori care preiau operațiuni existente în piața românească.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din decembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu