Renovare energetică pentru clădirile din sistemul educațional (Mihai Maerean, CEO Bjorn Heizung)

Mihai Maerean, CEO Bjorn Heizung

Fără a fi o noutate, renovarea energetică a clădirilor publice, și în special a celor din sistemul educațional, începe să devină un subiect tot mai presant din punct de vedere al economiilor și al impactului social generat.

La ora actuală, sistemul educațional utilizează suprafețe de circa 11,3 milioane de metri pătrați, cu un consum energetic de aproximativ 300 Kwh/mp/an. Un calcul simplu arată că, astăzi, la un cost al gazului de 135 de lei + TVA/MWh, costul cu încălzirea acestor clădiri este de 459,67 milioane de lei (circa 97,8 milioane de euro); în plus sunt degajate în atmosferă peste 900.000 de tone de CO2.

Nu vorbim despre renovarea acestor clădiri la standardul NZeb solicitat de UE, ci de un program eficient din punct de vedere al costurilor, care prevede înlocuirea sistemului de încălzire (centrală + radiatoare sau sobe cu lemn) cu un sistem superior, format din centrale eficiente energetic și sistem de încălzire în pardoseală.

De ce astăzi putem realiza astfel de renovări și în urmă cu 3 sau 5 ani ar fi fost imposibil? Răspunsul este simplu, evoluția tehnologică în construcții. În 2019, există tehnologia necesară reabilitării complete a unei săli de clasă în mai puțin de 24 ore, cu tot cu finisare, indiferent de anotimp sau program (cursuri sau vacanță).

Economia obținută conform propunerii noastre este de 70% față de consumul actual. Astfel, economia anuala este de 68,46 milioane de euro, la care se adaugă valoarea certificatelor de CO2 de 22,7 milioane de euro. Trebuie ținut cont că prețul energiei va crește exponențial în următorii 20 de ani, la fel ca valoarea de tranzacționare a certificatelor CO2; în 2018, valoarea acestora era de 18 euro/tona de CO2, în iunie 2019 valoarea este de circa 25 de euro, iar prognozele sunt de 30 de euro pe tonă la finalul lui 2019 și de 100 de euro pe tonă la finalul lui 2020.

Economia finală în 2020 din acest proiect de renovare este de aproximativ 70 de milioane de euro (costul energiei) și încă 90,8 milioane de euro provenind din valoarea certificatelor de carbon, adică 160,8 milioane de euro pe an.

Ce s-ar putea face cu aceste potențiale economii/venituri?

  • Costul renovării complete, inclusiv echipamentele, sau al construirii unui nou spital județean / regional este de 50 de milioane de euro = 3 unități / an
  • Costul renovării unui spital orășenesc este de 1,5 milioane de euro = 100 unități / an
  • Costul mediu de împădurire a unui hectar cu 6.670 de puieți este de 8.889 de euro = 17.999 hectare pe an
  • Mai trebuie spus că amortizarea investiției unui proiect public ține cont de mai mulți factori, nu doar de economia produsă.

Beneficiile financiare imediate ale operațiunii de renovare a clădirilor au un factor de multiplicare de 4,6 față de valoarea energiei economisite.

Astfel, amortizarea investiției se va face în 2 ani, totodată generând economii totale de 7,4 miliarde de euro pe durata de viață a clădirilor.

Beneficiul indirect va fi un act educațional de calitate superioară care, în timp, se traduce printr-o creștere a calității forței de muncă. Astfel, pe lângă confortul termic asigurat, sumele economisite vor putea fi redirecționate spre alte aspecte importante ale procesului educațional sau spre proiecte din domeniul sănătății.

Share.

Lasă un comentariu