Kawasaki: Pregătiți pentru tranziția la generare de electricitate și căldură pe bază de gaze naturale

La un an de la înființarea Reprezentanței din România, Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH și-a reafirmat în luna februarie a acestui an intențiile de a contribui la modernizarea sectoarelor de cogenerare din regiune. Am discutat la București cu doi dintre reprezentanții societății cu sediul în Germania, într-un dialog intermediat de Cristian Athanasovici, care va reprezenta Kawasaki Gas Turbines în România și în țările vecine.

Stimate domnule Masahiro Ogata, sunteți Directorul General al Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH. Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre grupul Kawasaki.

Masahiro Ogata (MO): Grupul Kawasaki este una dintre cele mai mari companii din Japonia în domeniul industriei grele, cu un venit anual de peste 11 miliarde de euro. Portofoliul nostru include diverse produse de la motociclete, la centrale electrice mari, dar și vapoare, trenuri și avioane. Motocicletele noastre sunt faimoase la nivel mondial, dar în Japonia această piață nu este atât de dezvoltată, așa că alte produse de-ale noastre sunt mult mai importante aici. Japonia este o țară foarte mică, astfel că în permanență căutăm alte piețe. Kawasaki a fost înființată cu mai mult de 120 de ani în urmă ca societate constructoare de vapoare și și-a dezvoltat în permanență gama de produse. Segmentul de turbine cu gaze a început ca o activitate licențiată de mentenanță pentru motoarele cu reacție, dar după ce industria aviatică a fost interzisă în SUA după al Doilea Război Mondial, un segment al acesteia s-a dezvoltat în zona de generare a energiei electrice, cu propriile turbine cu gaze bazate pe tehnologia motoarelor cu reacție. Ulterior am integrat afacerea cu motoare într-un singur centru de business în energie.

Thomas Himmighofen (TH): Înainte să preiau funcția de manager al Kawasaki GMBH Europe am fost Sales Manager, iar înainte de asta am fost Area Sales manager, inclusiv în România. Astfel că știu țara de mai bine de 10 ani și am avut aici numeroase reușite, vânzând 7 pachete de turbine; din păcate doar trei din ele funcționează în acest moment. Cel mai solid argument legat de promovarea activității noastre aici este că am avut un partener solid în România, încă din anul 2015.

După accidentul de la Fukushima, modul de abordare a energiei nucleare în Japonia s-a modificat destul de mult. Sunt curios dacă acest lucru a dus la creșterea oportunităților de afaceri pentru dvs. în Japonia. Așa este?

MO: Guvernul a fost obligat să oprească forțat centrala nucleară după accidentul pe care l-ai amintit. Astfel, am avut mai multe șanse să vindem sistemele noastre de generare; pe de altă parte, prețul gazelor a crescut semnificativ, dat fiind că Japonia importă 99% din consumul de gaz anual și acest lucru a redus posibilitățile de a construi centrale electrice pe bază de gaze naturale.

Cum vedeți Europa?

TH: Europa se schimbă foarte repede ca urmare a schimbărilor climatice și a deciziilor care trebuie luate în acest sens. În Germania, spre exemplu, modificarea a fost oarecum bruscă către energiile regenerabile, și, cu toate acestea, Germania nu și-a îndeplinit obiectivele pentru 2020. Depinde foarte mult de reglementările interne, iar acestea au tendința de a se schimba foarte des. În urmă cu doi ani, credeam că Polonia nu va fi niciodată o piață pentru noi, deoarece Polonia se baza pe cărbune în proporție de 99%. Cu toate acestea, în acest an, la evenimentul COP24 din Katowice, au fost nevoiți să găsească o cale de reducere a utilizării cărbunelui, trecând către utilizarea gazelor.

În afară de acest lucru, unele țări au decis să renunțe la sectorul nuclear, care este, de asemenea, un element care ne ajută. În plus, prețul gazelor este stabil în Europa, cu o ușoară tendință de scădere.

De asemenea există tendința de închidere a centralelor electrice mari. Este cazul Germaniei, care își va închide centralele nucleare până în anul 2022. Asta înseamnă în jur de 10 GW în capacități instalate vor fi închise în următorii trei ani. De asemenea, au în vedere și opțiunea de a renunța la cărbune până în anul 2038, poate chiar mai repede. Ceea ce se va întâmpla dacă scoți de pe piață capacitățile mari și le înlocuiești cu energii regenerabile, este că va exista un deficit care trebuie umplut cu unități mici, stocare, baterii și alte tehnologii similare.

Ne mutăm din zona combustibililor fosili, ca prim pas, către construirea de capacități mici bazate pe gaz care să înlăture acest deficit. Având în vedere portofoliul nostru, suntem pregătiți să contribuim la această tendință.

Cum fac țările din occidentul Europei pentru a transfera obiectivele naționale – prin eliminarea progresivă a cărbunelui sau eliminarea progresivă a energiei nucleare – către industrie, care este dominată de actori privați?

TH: Depinde foarte mult de sistemul de subvenții introdus de guverne, iar acesta diferă de la o țară la alta. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că atunci când se retrage sistemul de subvenționare, companiile, în special cele mici, au de suferit.

Germania este foarte specială deoarece în Germania ai de suferit dacă nu primești susținere (pentru energia regenerabilă), dar și pentru că trebuie să plătești o taxă pentru electricitatea pe care o produci, pentru a susține sectorul regenerabilelor. În trecut, mare parte din industrie era scutită de la această taxă, dar nu mai este cazul acum.

Este important, de asemenea, și ceea ce Uniunea Europeană decide atunci când analizează situația competitivă din fiecare țară.

Așadar, companiile sunt forțate să aleagă singure dacă vor închide anumite capacități sau nu. Trebuie să își facă propriile analize și studii de fezabilitate, pentru a înțelege dacă este rentabil să dețină o centrală CHP sau nu. Aici putem interveni noi cu soluțiile noastre.

Care este abordarea dumneavoastră pentru Europa de Est?

TH: Majoritatea proiectelor noastre anterioare din Europa au legătură cu centrale în ciclu combinat pe bază de gaze naturale pentru sectorul industrial și ne concentrăm pe anumite formule pe bază de cogenerare. Dispunem de motoare și turbine pe gaz, așadar căutăm industrii care au nevoie de abur la o temperatură ridicată, în general industria hârtiei și chimică.

Primul criteriu, deci, este dacă industriile respective există în aceste țări. Dat fiind că multe dintre companiile din Europa de vest și-au mutat unitățile de producție în Europa de est, aceste industrii există. Apoi, ele pot să cumpere curent electric din rețea și pot să-și producă necesarul de căldură cu ajutorul boilerelor tradiționale. Sau pot folosi o instalație de cogenerare. Trebuie să le convingem nu atât că instalațiile de cogenerare sunt mult mai eficiente, ceea ce este evident, ci și că sunt mai fezabile, că investiția poate fi recuperată într-un interval de timp rezonabil. Asta înseamnă o abordare specifică pentru fiecare caz în parte, inclusiv să avem în vedere schema națională de subvenționare, acolo unde exista o astfel de schemă.

Domnule Cristian Athanasovici, în calitate de Business Development Manager veți fi responsabil pentru evoluția Kawasaki Gas Turbines în regiune. Ce semnale încurajatoare ați identificat până acum?

Cristian Athanasovici (CA): Caracteristicile României și ale piețelor regionale, între care flotele învechite de producție din segmentul cogenerare și dezvoltarea constantă a industriei, care impune independență și control (din punct de vedere al electricității și aburului), sunt motive puternice pentru Kawasaki Gas Turbine Europe GmbH să își întărească prezența în regiune.

MO: Un aspect dificil este că majoritatea clienților din regiune se confruntă cu probleme financiare. Așadar, caută cele mai bune soluții din punct de vedere al costului și au nevoie de ceva suport financiar.

TH: În același timp, cererea există! Dacă mergeți într-un complex industrial și vedeți cum își gestionează necesarul de energie, veți vedea că mare parte din echipament este învechit. Astfel că, pentru moment, pot avea acces la energie electrică ieftină, dar aceasta este doar o soluție limitată nu doar în timp, ci și ca rezultate.

Produsele noastre sunt foarte competitive, putem organiza EPC, la cerere, și în final ne propunem să venim și cu o formă de finanțare, dacă se impune acest lucru.

CA: Împreună cu partenerii noștri putem oferi nu numai echipamentul, ci un pachet complet de soluții pentru clienții noștri. O soluție pentru o centrală de cogenerare poate începe de la un studiu de pre-fezabilitate, design, concept. Apoi, construim centrala și încheiem un contract de prestări servicii pe termen lung pentru activitatea de mentenanță. De fapt, unul dintre obiectivele mele este să ne dezvoltăm echipa locală, pentru a putea acoperi această activitate de mentenanță din România, cu angajați români.

Și ultima întrebare. Domnule Thomas Himmighofen, ați menționat la început că Kawasaki a vândut 7 pachete de turbine în Romania, dar doar trei sunt încă în funcțiune. Ce s-a întâmplat cu celelalte patru?!

CA: Din păcate, două dintre ele erau pentru încălzirea unor cartiere, într-un loc care nu a putut fi racordat la rețeaua de gaze naturale timp de 10 ani. Celelalte două au fost cumpărate de o societate privată interesată să dezvolte un mare mall; acum societatea este în faliment …

Așadar ați pierdut taxele de mentenanță pe care vă bazați…

CA: Taxele nu sunt problema cea mai importantă aici. Pe noi nu ne mulțumește doar să vindem echipamentul sau soluția. Pentru noi, fiecare echipament care funcționează este o carte de vizită bună și o bună publicitate pentru activitatea noastră viitoare pe piață.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (martie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu