Eficiența energetică – o datorie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toții

De prea mulți ani, România întârzie să adopte un document strategic care să ofere companiilor energetice și instituțiilor de finanțare o perspectivă limpede asupra marilor proiecte sau a obiectivelor de țară cu privire la un domeniu energetic sau altul. Am discutat cu Oana Mogoi, responsabilă de Sectorul de Energie în cadrul ING Bank Romania, despre rolul pe care îl pot juca finanțatorii în acest context fluid și puțin consistent.

Stimată doamnă Oana Mogoi, care este ponderea finanțărilor acordate sectorului energie-utilități în portofoliul ING Bank?

ING are o abordare sectorială, segmentată pe industriile importante, energia fiind una dintre ele. Ne uităm la acest sector într-un mod susținut, ceea ce implică o analiză continuă a pieței și a cadrului legislativ aplicabil, traducându-se și într-o pondere semnificativă în portofoliul de clienți al acestui sector. Astfel, ING participă activ la susținerea și dezvoltarea sectorului energetic, care are o importanță majoră în economia românească și în securitatea națională.

Care sunt cele mai dinamice segmente din cadrul sectorului energetic din perspectiva solicitărilor de finanțare primite de bancă?

Constatăm un dinamism mai crescut în zonele care necesită un efort investițional mai mic și care nu sunt foarte dependente de zona de reglementare. Aici aș aminti tradingul și furnizarea de gaz și electricitate, precum și desfacerea produselor derivate din petrol. Transportul și distribuția de gaz și electricitate sunt cele mai stabile, beneficiind de venituri reglementate, însă și aici există semnale cu privire la reducerea remunerării capitalului investit. Proiectele de dezvoltare a capacităților de producere a electricității sau de exploatare de petrol și gaze sunt cele mai afectate deoarece implică un efort investițional sporit care la rândul sau trebuie să aibă la bază o viziune pe termen lung.

Momentan, constatăm că nu există un interes susținut din partea investitorilor, din cauza gradului scăzut de transparență, predictibilitate și stabilitate a sistemului legislativ și fiscal. Totodată, observăm un proces lent de deschidere a pieței, un exemplu fiind runda a 11-a de licitație pentru acordarea de concesiuni petroliere, care se lasă de mult timp așteptată.

Există anumite inițiative din partea autori­tăților (guvern, parlament, reglementatori) care cre­deți că, odată promovate, ar conduce la o mai puternică implicare a sistemului bancar în sectorul energetic? Este strategia energetică un astfel de instrument?

Fiind vorba de un sector puternic reglementat, cu siguranță rolul autorităților este unul de importanță majoră. În consecință, cadrul legislativ trebuie să fie un motor pentru accelerarea dezvoltării sectorului, oferind claritate, transparență și stabilitate, precum și o remunerare echilibrată a capitalului investit pentru a spori încrederea și interesul investitorilor. Deci, în primul rând, trebuie să ne asigurăm că pornim de la o viziune pe termen lung cu privire la dezvoltarea sectorului energetic. O viziune care să aibă la bază o analiză fundamentată pe scenarii și studii de impact, care să ofere o direcție clară investitorilor și o alocare corectă a riscurilor între părțile implicate. Doar în acest mod pot fi atrași investitori de calitate, care să împărtășească aceeași viziune pe termen lung și care să participe activ la dezvoltarea pieței. Așadar, primul ingredient al unei finanțări este un cadru de reglementare stabil și predictibil, care este urmat în mod natural de un interes crescut al investitorilor.

Încrederea acestora în investițiile planificate este un alt aspect pe care băncile îl iau în considerare. De aceea, adoptarea unei strategii energetice finale și asumate de toți jucătorii relevanți este primul pas în dezvoltarea sectorului, fiind o bază pe care ar trebui construit cadrul legislativ. Inițiativele legislative trebuie să pună la dispoziția jucătorilor studii de impact, care să se alinieze strategiei, evitând în acest mod conflictele care se pot naște din inițiative fundamentate insuficient. În plus, piața trebuie să ofere flexibilitate investitorilor și posibilitatea de a reduce riscurile asociate unui proiect prin instrumente specifice. Ca exemplu, aș readuce în discuție posibilitatea fixării veniturilor prin contracte de vânzare de electricitate, încheiate liber între părți, fără restricții legate de momentul la care astfel de contracte se pot încheia și de posibilitatea alegerii discreționare a contrapartidei, respectând regulile unei piețe libere.

În general, lentoarea cu care avansează marile proiecte energetice – de tipul Hidro Tarnița, noile reactoare nucleare etc. – este criticată de către observatorii sectorului energetic românesc. Sunt însă și voci care consideră că tot răul e spre bine, pentru că accentul ar trebui pus pe investițiile în eficiență energetică, mai degrabă decât pe noi capacități de generare. Cum percepeți dinamica proiectelor de investiții în eficiență energetică?

Eficiența energetică este o datorie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toții deoarece ține de protejarea resurselor și de crearea unei economii sustenabile, iar acest lucru nu ar trebui privit ca o piedică pentru dezvoltarea proiectelor energetice de anvergură. Impactul eficienței energetice trebuie însă cuantificat când se fac proiecții asupra consumului de energie astfel încât dezvoltarea de noi proiecte să reflecte alinierea producției cu consumul, precum și a importului și exportului de energie.

Din punctul de vedere al dinamicii proiectelor de eficiență energetică, s-au făcut pași importanți, dar încă nu putem vorbi de o abordare unitară în crearea unei economii care să aibă la bază principiul limitării consumului de resurse. În prezent putem spune că suntem în măsură să atingem țintele de reducere a emisiilor de carbon. Trebuie însă să fim conștienți că acest lucru se datorează în primul rând reducerii consumului industrial ca urmare a dispariției unei părți considerabile a industriei românești și mai puțin măsurilor de eficiență energetică. Pornind din acest punct și de la premisa că starea industriei se va menține, adevărata provocare va fi de a atinge țintele următoare printr-un efort susținut și semnificativ în ceea ce privește eficiența energetică.

Care sunt cel mai des întâlnite motive de refuz al unui împrumut pentru proiecte energetice?

Ca să existe motive de refuz, ar trebui să existe proiecte în piață. Lipsa acestora a devenit o stare de fapt a sectorului în ultimii ani. Dar presupunând că situația ar fi diferită, principalul motiv este lipsa de sustenabilitate a planului de afaceri în anumite scenarii de senzitivitate, acest aspect fiind strâns legat de stabilitatea și claritatea cadrului legislativ. Cu cât este mai ambiguu, cu atât proiecțiile sunt mai mult ajustate pentru a evita situații de incapacitate de plată datorată reducerii potențialelor schimbări legislative cu efect direct în cash-flow-ul unui proiect. Alte motive ar fi o contribuție insuficientă din partea acționarilor în finanțarea proiectelor, precum și o percepție diferită față de bancă asupra riscurilor la care se supun proiectele.

În ce fel se pot pregăti companiile pentru a avea succes în obținerea unui credit pentru afaceri noi sau pentru modernizări?

Totul pornește de la un plan de afaceri sustenabil, care să cuprindă toate aspectele importante în dezvoltarea unui proiect.

De asemenea, este necesară implicarea unor specialiști din zona tehnică și până la cele juridică, financiară și fiscală, pentru a oferi o viziune fundamentată asupra ipotezelor luate în calcul în pregătirea planului de afaceri. În plus, trebuie să existe o viziune comună între bancă și investitor asupra principalelor riscuri și alocării acestora între părțile implicate.

La ING Bank, finanțarea companiilor din industrie este exclusiv gândită în termeni de împrumuturi și linii de credit sau există și alte forme de implicare (participarea cu capital, suport în emiterea de obligațiuni corporative etc.)?

Indiferent de forma de finanțare, pentru ING este importantă sustenabilitatea în accepțiune largă, de la proiecte și inițiative care au ca scop reducerea emisiilor de carbon până la obiectivul final de a crea o societate care se poate susține singură. Concret, pe lângă creditul bancar, ING poate sprijini dezvoltarea de proiecte prin emitere de obligațiuni, atât pe piața locală, cât și pe piața externă europeană, iar în anumite cazuri se pot acorda și împrumuturi de tipul cvasi-equity / mezzanine loans.

ING, cea mai digitalizată bancă din piață la momentul actual, oferă companiilor soluții inovatoare de digitalizare a plăților și încasărilor, prin platforme complexe și performante, caracterizate însă prin simplitate în utilizare. Investim constant în dezvoltarea acestor platforme pentru a oferi clienților o experiență unică.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2018 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (iunie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

De asemenea, se pot crea parteneriate în cadrul cărora ING promovează serviciile sau produsele unor companii pe aceste platforme – de exemplu utilizatorii platformei HomeBank pot accesa diferite oferte prin ING Bazar.

Share.

1 Comment

  1. Hriniuc Iulian on

    Bla, bla! Eficienta energetica ioc!
    Uitativa la societatile de MENTENANȚĂ din SEN care sunt aproape de colaps .
    Cu datorii care nu pot sa le ramburseze la timp, salariați cu minimul pe economie, specialisti migreaza intr-o vrselie spre alte societăți mai stabile.
    Si in ultimul rand : ferească dumnezeu de o avarie in SEN caci nu mai va avea cine să o remedieze.
    Ssteml Energetic Național a ajuns cenusareasa economie.

Lasă un comentariu