Dominic Fritz: Timișoara se va transforma într-un oraș cu adevărat european

Timișoara ”are mult de recuperat și este încă departe de adevăratul său potențial, însă cu muncă, perseverență, răbdare și profesionalism vom transforma în următorii ani acest oraș într-unul cu adevărat european”, susține noul primar al orașului Timișoara, Dominic Fritz. ”Strategia mea și a echipei mele este de a accesa cât mai mulți bani din fonduri nerambursabile, oricât de mari sau mici. Am depus o listă de aproape 50 de proiecte, în valoare de 1,3 miliarde de euro pe PNRR”, a declarat Fritz, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Energynomics.

Stimate domnule primar Dominic Fritz, care este planul orașului Timișoara în ceea ce privește noul program de Smart City?

Am format o echipă de actori din comunitate (antreprenori, sociologi, specialiști în politici publice, IT-iști), care lucrează deja la o strategie pentru viitorul Smart City și la transformarea digitală (primul asemenea proces prin care va trece Timișoara). Vom lucra la documentația necesară pentru a ne angaja în proiecte cu finanțare PNRR pe infrastructura de smart netcity, iluminat public inteligent, stații de încărcare electrice inteligente. Tot la nivel de finanțare ne vom pregăti pentru ciclul 2021-2027 de finanțare pe bază de fonduri structurale gestionate de ADR Vest. Vrem să aducem primăria cât mai aproape de cetățean, nu numai prin instrumente digitale, ci și prin apropierea funcționarilor de societatea civilă. Vom aduce voluntari în primărie care să lucreze cot la cot cu funcționarii în rezolvarea problemelor din oraș și comunitate.

Care sunt direcțiile principale ce vor fi urmate în domeniile transportului (electromobilității) și, eficienței energetice?

Smart city înseamnă, înainte de toate, gestiunea inteligentă, automată și digitală a problemelor orașului. Orașele inteligente sunt mai sigure, mai verzi, mai comode pentru cetățeni, mai conectate la nevoile acestora și mai eficient de administrat.

În ceea ce privește transportul, Ministerul Dezvoltării va achiziționa pentru Timișoara 44 de autobuze electrice. Noi lucrăm în paralel la un sistem prin care poziția mijloacelor de transport va fi vizibilă în timp real, astfel încât călătorii să știe în cât timp acestea vor ajunge în stație. De asemenea, sistemul existent de management al traficului, unul dintre cele mai performante din țară, dar încă nefolosit la adevărata lui capacitate, va deveni unul inteligent și adaptabil, semaforizarea se va adapta la pietoni sau la nivelul de trafic. Mijloacele de transport în comun vor fi introduse și ele în sistemul de management al traficului, astfel încât să aibă prioritate în intersecții, prin schimbarea timpilor de semaforizare, iar după trecerea lor sistemul va reveni la normal.

Monitorizarea traficului (număr de vehicule, tip de vehicule, viteză, amplasare/aglomerare) va duce la îmbunătățirea algoritmilor de semaforizare.

Lucrăm și la un sistem ce va permite cetățenilor să vadă prin aplicație pe telefon locurile de parcare disponibile în noile parcări pe care le vom construi.

Vom extinde rețeaua de stații de încărcare a mașinilor electrice și în parcările rezidențiale din cartiere. Parcajele nou construite vor avea stații de încărcare electrice. La începutul acestui an am finalizat o licitație pentru instalarea a 16 noi stații de încărcare a vehiculelor electrice care vor fi răspândite în mai multe locuri din oraș.

Dar în ceea ce privește termia, iluminatul și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul clădirilor?

Nu în ultimul rând, toate reabilitările de clădiri publice vor viza și transformarea acestora în clădiri inteligente, al căror consum de apă și energie va putea fi monitorizat, cu scopul eficientizării costurilor. Vrem ca până în 2030 toate blocurile construite înainte de 1989 să fie reabilitate termic.

Vom transforma societatea de termoficare a Timișoarei, Colterm, într-o companie locală nouă, având ca domeniu principal de activitate producerea de energie electrică în sistem de cogenerare sau trigenerare.

Parametrii de calitate a aerului sau nivelul de zgomot vor fi măsurați în timp real, astfel încât administrația va putea interveni imediat în momentul în care limitele legale sunt depășite. Am aprobat deja un plan de reducere a poluării fonice în oraș. De asemenea, printr-un parteneriat semnat recent cu Fundația Eta2U, Primăria Timișoara va instala 16 noi stații de măsurare a calității aerului. În acest moment, în Timișoara funcționează patru astfel de stații, care au fost instalate în 2007 și a căror tehnologie este, evident, învechită.

Vrem, de asemenea, să construim un portal digital de date publice din diverse domenii: de la infrastructura de smart city, la operatori diverși de mobilitate, de furnizare de energie electrica, termica, apă și alte utilități. Soluțiile smart city vor putea furniza informații, pe care apoi le vom putea analiza pentru a putea lua măsuri inteligente de eficientizare a consumului în clădiri, dezvoltarea unei economii circulare și, implicit, pentru reducerea emisiilor si poluării.

Care este stadiul digitalizării în cadrul autori­tă­ții locale din Timișoara?

În acest moment, digitalizarea Primăriei Timișoara încă nu este la nivelul secolului în care trăim. Chiar dacă în procesele interne primăriei și în parte din interacțiunile cu cetățenii se regăsesc aceste soluții digitale, ele sunt fragmentate și, din acest motiv, nu sunt intuitive nici pentru timișoreni, nici pentru funcționari. Există astfel acum o reticență de ambele părți în a adopta aceste soluții digitale.

Lucrăm la o soluție integrată care să reducă timpul și energia consumate de cetățeni și funcționari în soluționarea nevoilor și problemelor.

Drumul este destul de lung pentru că în primul rând trebuie să digitalizăm această relație cetățean-primărie și apoi să convertim cât mai mulți cetățeni și funcționari la aceste noi instrumente digitale. Dar vorbim despre o formă de digitalizare în care omul este înconjurat ne-invaziv de tehnologie.

Cum vedeți, în lumina Green Deal, dezvoltarea orașului Timișoara pe termen mediu și lung?

Strategia mea și a echipei mele este de a accesa cât mai mulți bani din fonduri nerambursabile, oricât de mari sau mici. Am depus o listă de aproape 50 de proiecte, în valoare de 1,3 miliarde de euro pe PNRR, dar în același timp, am accesat recent o finanțare de 70.000 de lei prin Institutul Național al Patrimoniului, pentru documentația tehnică necesară reabilitării unei părți a fostului Bastion al Timișoarei și transformarea lui în galerie de artă.

Filosofia noastră este că orice ban în plus pe care îl putem aduce în Timișoara prin aceste fonduri ne eliberează fonduri din bugetul orașului pentru alte proiecte.

Din păcate, orașul are mult de recuperat și este încă departe de adevăratul său potențial, însă cu muncă, perseverență, răbdare și profesionalism vom transforma în următorii ani acest oraș într-unul cu adevărat european, un punct de atracție atât pentru turiști, cât și pentru profesioniști și mediul de afaceri european.

E clar că strategia orașului trebuie revizuită cât mai curând. Printr-o strategie integrată vom putea acționa și face pași în direcția atragerii de fonduri PNRR pentru infrastructură, inclusiv de smart city, apoi fondurile structurale din ciclul 2021-2027, care ne vor ajuta să implementăm un ecosistem de dezvoltare și emancipare competitivă a mediului de business local și conectarea lui la ultimele tendințe tehnologice mondiale.

O altă țintă va fi găsirea și angajarea de parteneriate pentru oportunitățile de finanțare Horizon 2027 și Green Deal. Scopul final este sa fim acceptați ca unul din cele 3 orașe beneficiare care vor reprezenta România între cele 100 de orașe angrenate în proiectul pilot Green Deal al Uniunii Europene.

_____________________________________________

Articolul a apărut inițial în numărul din martie 2021 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Despre Autor

Bogdan Tudorache

Lasă un comentariu