Când managementul interimar devine noul „normal” anormal (interviu Johan Meyer, Fondul Proprietatea)

În următorii trei ani, OUG 114/2018 are potențialul de a avea un impact negativ semnificativ asupra performanței societăților, inclusiv asupra Hidroelectrica, cea mai mare și valoroasă societate din portofoliul FP, spune Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments și Fund Manager la Fondul Proprietatea. Mandatele interimare succesive ale CEO-urilor sau consiliilor de supraveghere au devenit „normalul” bolnav care pun afilierea politică deasupra competenței profesionale, iar rezultatele vorbesc de la sine. Lipsa strategiilor de afaceri pe termen lung, distrugerea contractelor cu scopul de a servi clientelei politice, lipsa investițiilor și a transparenței în relația cu acționarii afectează societățile, spune Meyer într-un interviu exclusiv acordat revistei energynomics.ro.

Legat de pachetele de acțiuni pe care le dețineți în companiile energetice, inclusiv Hidroelectrica – cât de mulțumit sunteți de efectele OUG 114/2018 modificată de OUG 19/2019 asupra acestor companii? Aveți de gând să le vindeți în acesta an și pe care dintre ele?

Cu siguranță nu suntem mulțumiți. În următorii trei ani, OUG 114/2018 poate avea un impact negativ asupra performanței Hidroelectrica, cea mai mare și mai valoroasă companie din portofoliul nostru. Am evaluat efectul acestui act normativ asupra companiei în acest an ca fiind relativ scăzut, dar încă nu știm cum vor evolua lucrurile în următorii 2 ani, cât timp ordonanța rămâne în vigoare.

Orice impact asupra companiei în ceea ce privește prețul reglementat al energiei, taxa pe cifra de afaceri și distribuția dividendelor ne va afecta direct ca acționar cu o participație de 20% și va avea un efect de 4 ori mai semnificativ asupra Guvernului, în calitate de acționar majoritar, cu o deținere de 80% din companie.

Chiar dacă cele mai recente amendamente la OUG 114/2018 introduc îmbunătățiri binevenite, acestea sunt departe de măsurile comprehensive pe care autoritățile trebuie să le ia pentru a restabili încrederea companiilor, a investitorilor și a cetățenilor. În plus, unul dintre amendamentele la ordonanță, și anume scutirea producătorilor de cărbune de taxa pe cifra de afaceri de 2%, ridică probleme de concurență.

Acest lucru, coroborat cu prejudiciul financiar pe care îl suferă companiile, ne motivează să luăm în considerare lansarea unor acțiuni în justiție împotriva statului, prin intermediul diferitelor căi legale pe care le avem la dispoziție. Cea mai bună opțiune ar fi abrogarea acestei ordonanțe – ceea ce ar arăta sectorului privat un angajament din partea Guvernului de a restaura stabilitatea și de a evita o încetinire economică generată pe plan intern.

Așa cum am mai spus și în alte ocazii, având în vedere instabilitatea legislativă și de reglementare actuală, care nu este niciodată un semn bun pentru investitori, posibilitatea oricăror tranzacții din portofoliul nostru este foarte scăzută în prezent.

Ce spuneți despre guvernanța corporativă – cum credeți că se aplică și care sunt efectele unei perioade atât de îndelungate de management temporar și al consiliilor de supraveghere în cadrul societăților care au drept coproprietar statul?

Încă de când Franklin Templeton a preluat managementul Fondului Proprietatea, am susținut implementarea unei guvernări corporative robuste în companiile de stat, începând prin a monitoriza îndeaproape situația în companiile noastre de portofoliu. Și, după cum știți, au fost multe cazuri în care nici măcar condițiile de bază privind guvernanța corporativă nu au fost respectate. Mandatele interimare succesive pentru posturile de CEO sau consiliile de supraveghere au devenit noul „normal” deformat în care afilierea politică este favorizată competenței profesionale.

Rezultatele vorbesc de la sine. Lipsa unor strategii de business pe termen lung, contracte păguboase menite să deservească clientela politică, lipsa investițiilor și a transparenței în relația cu acționarii – le-am văzut pe toate acestea. Partea cea mai dăunătoare este că acești factori converg către pierderi financiare pentru companii de importanță strategică națională, ceea ce înseamnă, în principiu, un pariu continuu cu banii cetățenilor. Iar toate acestea generează lichiditate scăzută pe piața de capital, deoarece companiile de stat nu pot fi listate în condițiile actuale și, în cele din urmă, împiedică România să-și atingă întregul potențial și să obțină statutul de piață emergentă.

Cu toate acestea, FP este încurajat să vadă că procesele de selecție ale Hidroelectrica (Directorat și Consiliu de Supraveghere) și Nuclearelectrica (Manager General) au avut loc în conformitate cu legislația privind guvernanța corporativă. Aceasta este exact condiția pentru investiții pe termen lung, cât și un criteriu esențial pentru listări.

Cum considerați că plafonarea prețului la gaz pe piața gazelor naturale influențează industria și România?

Plafonarea prețurilor la gaze a fost decisă în contradicție evidentă cu legislația română și cea a UE. În consecință, în calitate de stat membru al UE, România nu respectă principiile pieței libere de a liberaliza piața de energie electrică, riscând astfel să fie supusă procedurii de infringement de către Comisia Europeană.

În esență, plafonarea va conduce la performanțe mai slabe înregistrate de companiile energetice, care vor pierde venituri. Mai mult, această măsură descurajează investițiile în explorare, care sunt esențiale pentru a asigura independența gaziferă a României pe termen lung. Măsura de plafonare poate crea un sentiment temporar de protecție a consumatorilor casnici acum, însă vulnerabilizarea României prin dependența de importurile din Rusia și alte țări, la prețuri care nu pot fi controlate de Guvern, nu este o măsură bună pe termen lung. Securitatea energetică a țării ar trebui să fie un obiectiv pentru orice guvern aflat la putere.

Dar fondurile suverane? Cum vor afecta acestea societățile, piețele și indicatorii macro-economici?

Elementele fundamentale ale acestui fond sunt complet diferite de ceea ce percepem drept o practică sănătoasă în alte țări, care aleg astfel de fonduri ca instrumente de economisire pentru generațiile viitoare, folosind rezervele naturale excedentare sau profiturile mari din economie pentru a diversifica fluxul de venituri al țării. Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) din România aduce în portofoliul său companii de stat de toate felurile – unele profitabile, altele aflate în situații financiare dificile. Un astfel de amestec ciudat ar putea masca pierderile financiare ale companiilor neperformante din fond prin redirecționarea fondurilor de la cele performante. Evident, acest lucru creează un risc pentru ambele categorii, cu efecte potențiale care s-ar cascada în economie, deoarece companiile respective au o importanță strategică.

Acestor efecte li se adaugă riscul ca numirile de management și consilii să nu respecte procedurile de guvernanță corporativă, o practică comună în companiile de stat și care ar putea fi ușor preluată la nivelul FSDI. Persoanele numite pe criterii politice care nu dispun de expertiză în gestionarea acestor fonduri ar putea să investească în mod necorespunzător și să creeze pierderi semnificative pentru acționarul fondului, statul.

Este dificil de evaluat impactul FSDI asupra indicatorilor macroeconomici, dar în mod clar FSDI creează riscuri mari pentru economie, deoarece absoarbe de la stat 4,3 miliarde RON în primul său an, ca urmare a pierderii dividendelor prin transferarea companiilor de stat către Fond. Iar noi am constatat că dividendele încasate de la companiile de stat profitabile au devenit o sursă importantă de venit pentru bugetul de stat și vor avea un impact direct asupra deficitului bugetar.

Există o mulțime de probleme procedurale care sunt discutabile, dar concluzia este că FSDI reprezintă mai mult un risc, așa cum a fost gândit, mai degrabă decât o oportunitate.

Care sunt șansele ca piața de capital din România să părăsească statutul de frontieră și să intre în starea de piață emergentă? Cum ar influența acest lucru companiile noastre, ratingul național și capacitatea de a ne împrumuta de pe piețele externe?

România are potențial semnificativ de a deveni piață emergentă. Cu toate acestea, recunoașterea nu se poate întâmpla fără o lichiditate mai mare prin listări semnificative, în special ale companiilor mari de stat. Dar, listările, pe de o parte, depind de voința politică, iar pe de altă parte, sunt posibile doar în condiții favorabile de piață, care asigură stabilitate legislativă și de reglementare, ceea ce lipsește în prezent, în special în lumina OUG 114/2018, care a afectat o arie largă de actori-cheie din economie și a zdruncinat piața de capital.

Piața de capital din România este mică – în jur de 10% din PIB. Dacă va crește până la 15-20%, va avea un efect direct asupra produsului intern brut și va crea un cerc virtuos în întreaga economie.

Cum a evoluat Valoarea Activului Net al FP în ultimul an, dar și în primul trimestru al anului 2019 și care sunt așteptările dvs. pentru restul anului? Care sunt planurile de investiții și răscumpărări din acest an? Care sunt principalii indicatori cheie de performanță pentru anul 2019?

În anul 2018, VAN (Valoare Activului Net) per acțiune a avut o tendință ascendentă, comparativ cu sfârșitul anului precedent, înregistrând la finele anului o valoare per acțiune de 1,4095 lei, mai mare cu 13,9%, față de sfârșitul anului 2017 (1,2375 lei). Principalii factori care au contribuit la această majorare includ: evoluția pozitivă a prețului acțiunilor companiilor listate din portofoliul FP, în special a prețului celor OMV Petrom SA, actualizarea evaluării companiilor nelistate din portofoliu și cel de-al nouălea program de răscumpărare a acțiunilor efectuat în cursul anului.

De asemenea, în primul trimestru al anului 2019, VAN per acțiune a continuat să crească cu 0,7% față de sfârșitul anului precedent. Acest lucru s-a datorat, în principal, revenirii puternice a prețului acțiunilor companiilor listate din portofoliul Fondului, în special a majorării de 19,4% a prețului acțiunilor OMV Petrom, care au înregistrat un declin semnificativ pe piața bursieră la sfârșitul anului trecut, ca urmare a OUG 114.

Continuarea programului de răscumpărare de acțiuni a avut, de asemenea, o contribuție pozitivă la performanța VAN per acțiune.

De la listarea pe bursă în anul 2011, Fondul Proprietatea a reușit să obțină o reducere treptată, dar semnificativă a discount-ului față de VAN, care a fost dintotdeauna un obiectiv cheie pentru noi ca administratori ai fondului. Am luat toate măsurile necesare pentru a atinge obiectivul unei reduceri sub 15%, cum ar fi distribuții de numerar previzibile, programe de răscumpărare a acțiunilor și promovarea guvernanței corporative, care se reflectă în mod direct în optimizarea de către companii a eficienței și profitabilității lor.

Pe de altă parte, reducerea discount-ului față de VAN depinde în mare măsură de evoluții – sau lipsa acestora – care se află în afara controlului nostru, cum ar fi lipsa listărilor la BVB, care mențin discount-ul la un nivel mai ridicat decât ne-am dori. Suntem de părere că mai multe listări, începând cu Hidroelectrica, ne-ar ajuta să atingem acest obiectiv. Așadar, deși avem o influență semnificativă, este foarte dificil să spunem cu certitudine că vom ajunge sub 15%.

În ceea ce privește potențialele investiții și răscumpărări, în timp ce vom continua să evaluăm asemenea oportunități, mediul actual nu este favorabil executării unor astfel de tranzacții. Orice potențial investitor analizează minuțios stabilitatea și predictibilitatea mediului legislativ și a celui de reglementare, înainte de a-și asuma un angajament ferm. Din nefericire, ceea ce investitorii văd în prezent este un nivel sporit de incertitudine pe mai multe piețe cheie și în economie, în general.

Uitându-ne la posibilitățile din 2019, vom continua să facem tot ce ne stă în putință să menținem reducerea discount-ului față de VAN și vom evalua în mod regulat impactul schimbărilor din legislație și cadrul de reglementare asupra performanței financiare a companiilor din portofoliu, astfel încât investitorii noștri să știe la ce să se aștepte și să putem avea drum clar. Nu în ultimul rând, vom continua să susținem implementarea unor practici robuste de guvernare corporativă în companiile de stat și eliminarea OUG 114/2018, despre care aflăm de la tot mai multe companii că le provoacă prejudicii financiare semnificative, în unele cazuri de peste 100 de milioane de lei.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (iunie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Despre Autor

Bogdan Tudorache

Lasă un comentariu