Austria sprijină proiectele BRUA și Neptun Deep (Energynomics Magazine)

Austriei i-ar plăcea să aibă o nouă sursă de alimentare cu gaz către Baumgarten și va fi minunat dacă România și-ar dezvolta un hub acolo. Pe măsură ce proiectele BRUA și Neptun Deep se vor dezvolta, România poate atrage mulți bani în acest fel, cu efecte în îmbunătățirea balanței comerciale și pentru o monedă națională mai stabilă, chiar fără să se concentreze exclusiv pe redevențe, spune Gerd Bommer, șeful Advantage Austria din București. „Austria susține foarte mult aceste proiecte”, spune el într-un interviu exclusiv acordat energynomics.ro.

Care au fost efectele ordonanței de urgență a guvernului 114/2018 și ale modificărilor sale ulterioare, prin OUG 19/2019, asupra mediului de afaceri și în special a companiilor din sectorul de petrol și gaze? Cum credeți că sunt afectate industria și România în ansamblu de înghețarea prețurilor la gaze și electricitate?

Ordonanța de urgență 114 a fost o problemă în sine, deoarece a însemnat prea multe modificări, în prea multe legi și reglementări diferite, modificări efectuate peste noapte, în condițiile în care a fost introdusă chiar înainte de Crăciun și cea mai mare parte a noilor prevederi ar fi trebuit să fie în vigoare începând cu 1 ianuarie. Problema generală pe care o avem aici este lipsa de previzibilitate – în calitate de investitor, ceea ce aveți nevoie este transparență, stabilitate și predictabilitate – și acestea nu au fost date de 114.

Sunt numeroase companii care activează în numeroase și complet diferite medii de afaceri, contexte legale și culturi de afaceri din întreaga lume. Companiile se pot adapta la aceasta, deoarece în majoritatea țărilor mediul este stabil. De fapt, de așa ceva este nevoie. Un mediu stabil, transparent și previzibil, la care companiile se pot adapta. Unele dintre prevederile din OUG 114, cum ar fi taxa bancară, au fost introduse fără să se știe cum vor fi calculate. O altă problemă a fost aceea că unele dintre reglementări, precum plafonarea prețurilor la gaz, nu sunt în conformitate cu principiile Uniunii Europene și pot conduce la o procedură de încălcare a legislației europene din partea Comisiei Europene.

Toate aceste schimbări au avut efect negativ – prețurile pentru multe materiale și materii prime din România sunt printre cele mai ridicate din Europa. Prețul gazului, de exemplu, tinde să fie mai mare decât prețul gazului de import. Deci, în final, atunci când vorbim despre ordonanța de urgență, ceea ce își doresc companiile este un mod clar, transparent și normal de implementare a reglementărilor.

Care este părerea domniei voastre despre gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria)? Dar despre proiectul Deep Neptun de la Marea Neagră? Cum și când vom putea să le punem în funcțiune (mai ales că Ungaria s-a opus până acum unui coridor clasic pentru BRUA) și ce este necesar pentru a derula proiectul fără probleme?

Dacă ne uităm la sectorul energetic, companiile austriece sunt foarte stabile. De exemplu, schimbarea CFO-ului de la OMV Petrom a fost planificată timp de aproximativ un an și a fost comunicată cu câteva luni înainte de modificare. În cazul autorităților guvernamentale, schimbările sunt prea frecvente. Aceasta conduce la multe schimbări în felul în care companiile și autoritățile colaborează cu guvernul.

Din fericire, în anumite companii de stat a existat un pic de stabilitate, de exemplu la Transgaz, care este o companie crucială pentru sector în acest moment, datorită proiectelor BRUA și Neptun. Se construiește BRUA, iar ceea ce lipsește este legătura cu Marea Neagră și cu Ungaria. Guvernul a luat, de asemenea – și acesta este un lucru bun – o decizie legată de hubul de gaz și modul în care ar trebui tranzacționat gazul. Cred că problema cu Ungaria se va rezolva, în condițiile în care încă de la început Ungaria nu era nerăbdătoare să adopte BRUA, dorind ca Baumgarten să fie punctul final. Dar din discuțiile mele cu OMV Petrom am înțeles că Baumgarten este un hub destul de mic. Dar dacă va primi și gaze românești de mare adâncime – cel puțin parțial, pentru că cea mai mare parte se va tranzacționa aici, în România -, atunci hubul va fi mai eficient din punct de vedere financiar.

Stabilitatea guvernului și a companiilor de stat care lucrează în acest sector este esențială pentru România pentru că exporturile de gaz vor conta ca exporturi în balanța comercială, deci deficitul comercial se va reduce – ceea ce va fi foarte util și pentru moneda națională pentru că în prezent moneda este stabilă ca urmare a intervențiilor Băncii Naționale și a contribuției diasporei, prin remitențele de euro, care fac ca această monedă să fie puternică acum. Dacă diaspora nu mai trimite atât de mulți bani în țară, atunci moneda mai poate fi echilibrată doar prin creșterea exporturilor.

Dacă vorbim despre BRUA, despre proiectul Neptun Deep Sea și despre gazul care intră în piață, acestea vor însemna o schimbare radicală pentru România ca stat.

Dar Austria susține aceste proiecte?

Foarte mult. Nu trebuie să uităm niciodată că Austria are surse de gaz diferite și foarte stabile, iar Europa caută diferite surse de gaz; de exemplu, Polonia a început să importe din lumea arabă, iar SUA au devenit acum patru ani un exportator net de gaze. Există deci diferite surse care contribuie la stabilitate, pe măsură ce oferta se diversifică.

Astfel, pentru România, aceste proiecte ar putea contribui în mare măsură la propria sa stabilitate, la propria sa stabilitate financiară, la balanța comercială și la cursul de schimb valutar, iar România ar putea contribui foarte mult la stabilitatea Europei în ansamblu, prin stabilitatea economică pe care o oferă, care este și o problemă de securitate.

A diversifica aprovizionarea și a avea multe surse de aprovizionare în interiorul Uniunii Europene contribuie la stabilitatea și securitatea Uniunii Europene. De aceea, aceste proiecte sunt foarte bine percepute în Austria, în termeni de stabilitate, securitate a Europei, în general.

Cum vedeți modificările legii offshore?

Legea offshore a fost adoptată în urmă cu câteva săptămâni. Iar modul în care a fost adoptată aduce din nou oarece stabilitate în cadrul investitorilor. Știți că Exxon Mobil s-a retras din proiect, nu numai, dar și din cauza instabilității reglementărilor. Deci acum există cel puțin un pic de stabilitate. Iar condițiile, așa cum apar acum în lege, să spunem că nu sunt cel mai favorabile pentru investitori, dar cel puțin fac proiectul posibil.

De asemenea, guvernul primește mai mulți bani din veniturile fiscale în primii ani de investiție, astfel încât nici nu contează că redevențele scad un pic. Așa că, în final, și finanțele statului sunt susținute.

Ce alte investiții noi în energie vedeți venind pe piață?

Climatul investițional este un pic dificil, deoarece fotovoltaicele au fost subvenționate, să zicem, cu generozitate, iar apoi subvențiile au fost reduse în mare parte, ceea ce a făcut ca toate proiectele să fie pe pierdere. Deci toate cifrele proiectelor sunt negative, ceea ce sugerează că nu vor fi noi investiții mari în fotovoltaice. Unele investiții ar putea proveni din case unifamiliale și fabrici, în special cu un stimulent. În Austria sunt zeci de mii de case unifamiliale care au deja fotovoltaice și panouri solare și termice pe acoperișuri.

Nu vedem în prezent investiții private în hidroenergie. Austria este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie, pe lângă companii de stat așa cum este Hidroelectrica în România. Dar nu vedem nicio investiție nouă în acest sector. Vedem doar investiții în reabilitare, modernizare și eficiență energetică.

Și domeniul energiei eoliene, de asemenea, după marile schimbări din trecutul apropiat, este foarte neatractiv din punct de vedere financiar. Așadar, e greu de crezut că vor fi investiții noi, în condițiile în care România și-a îndeplinit cota de energie regenerabilă mai devreme cu câțiva ani.

Ar fi foarte folositor, de exemplu, ceea ce face Austria – numeroase proiecte de valorificare energetică a deșeurilor. Proiectele legate de biomasă și biogaz vor fi foarte utile pentru agricultură, silvicultură și mediul urban. Deșeurile nu mai trebuie să fie depozitate, ci utilizate. Dacă vă uitați la Austria, legislația prevede că nu mai ai voie să mai depozitezi deșeurile. În Viena avem centrale de mari dimensiuni, inclusiv o centrală de incinerare a deșeurilor în centrul orașului.

Așadar, proiectul pe care Primăria București încearcă să-l facă în centrul orașului nu este ciudat?

Gabriela Firea a fost la Viena acum doi ani și a studiat fabricile de acolo. Viena are trei instalații de incinerare în interiorul orașului, una chiar în centru. Bineînțeles, este de asemenea crucial să nu obligați camioanele de gunoi să intre și să iasă în oraș. Pentru acest concept este necesar, cum este cazul la Viena, ca deșeurile să fie mai întâi separate. Aceasta înseamnă o separare la nivelul consumatorului – folosind coșuri diferite pentru hârtie, plastic, pentru deșeuri reziduale. Și astfel puteți merge cu un camion de gunoi mai mult sau mai puțin direct la instalația de incinerare a deșeurilor și puteți merge cu toate volumele de reciclare în instalațiile de reciclare; acest proces nu are loc încă în București. De asemenea, va trebui să schimbați configurarea modului în care consumatorul colectează deșeurile și modul în care lucrează companiile de colectare a gunoiului.

Deșeurile sunt o sursă uriașă de materii prime.

Exemplul instalației de incinerare a deșeurilor din districtul 9 din Viena, care se află chiar în centrul orașului, arată că instalația de incinerare a deșeurilor nu deranjează oamenii. Aproape că nu iese fum, nu miroase. De asemenea, camioanele de gunoi sunt conduse în moduri specifice, astfel încât nu apar blocaje în trafic.

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.

Lasă un comentariu