F. Hajdinjak: Autoritățile trebuie să regândească urgent politicile privind sărăcia energetică

0

De la prezentarea publică la sfârșitul lunii decembrie 2018, OUG 114 a provocat reacții masive la toate nivelurile (mass-media, industrie, experți, politicieni). Abia la două luni distanță, argumentele pentru modificările introduse în sectorul energetic par a fi mai clare, în urma unor comentarii din partea lui Niculae Havrileț, fost președinte al ANRE, în prezent consilier personal al ministrului Energiei. Potrivit acestuia, OUG 114/2018 a fost inițiată la solicitarea marilor furnizori de gaze naturale. Am cerut clarificări din partea domnului Frank Hajdinjak, directorul executiv al E.ON România, despre ce a cerut compania din partea guvernului și despre cum vede impactul OUG 114/2018, aplicată în forma adoptată de guvern.

Stimate domnule Frank Hajdinjak, puteți confirma informația potrivit căreia OUG 114/2018 a apărut, cel puțin în parte, ca rezultat al unei solicitări din partea principalilor furnizori de gaze naturale din România?

Noi am susținut dintotdeauna liberalizarea pieței, am considerat că acesta este un pas foarte important spre crearea unei concurențe reale și spre obținerea de prețuri corecte pentru consumatori. În același timp, însă, am și avertizat că România nu era pregătită pentru liberalizarea totală. Am spus că dereglementarea pieței de gaze naturale trebuie să se realizeze etapizat, pentru a evita haosul care se poate crea în rândul consumatorilor ca efect al majorărilor neașteptate ale prețurilor.

Mai întâi de toate, era important să existe o piață angro lichidă, care să poată oferi produsele și condițiile potrivite așteptărilor consumatorilor, alături de toate instrumentele de care este nevoie pentru dezvoltarea de oferte alternative. Încă mai lipsesc componente importante de piață, necesare pentru a avea un model complet funcțional, respectiv piața de echilibrare și o întreagă gamă de produse care să fie oferite pe platforma de comercializare. Toate aceste componente sunt acum disponibile pe piața de electricitate după mulți ani de dezvoltare, însă ele nu au fost încă concepute și implementate și pe piața de gaze naturale.

Funcționarea pieței din ultimii ani nu a putut fi anticipată, tocmai pentru că nu au fost implementate unele dintre caracteristicile fundamentale ale unei piețe liberalizate. Mecanismul consumatorului vulnerabil nu a funcționat, după cum nici alte reglementări, respectiv alte mecanisme de autoreglare de pe piața liberalizată nu au funcționat.

Am atras atenția asupra acestor disfuncționalități și a impactului preconizat asupra prețurilor și consumatorilor încă din momentul liberalizării, solicitând implementarea mecanismelor necesare pentru a avea o piață funcțională. Nevoia de a face corecții vine din organizarea pieței angro din România, acolo unde avem oligopolul celor doi mari producători și unde lipsa concurenței a dus la creșterea excesivă a prețurilor de achiziție în ultimul an după liberalizarea completă a pieței la data de 1 aprilie 2017.

În ceea ce privește prețurile finale, noi nu am solicitat alte majorări de preț decât cele determinate de majorarea prețului de achiziție a gazelor naturale și electricității pe care le cumpărăm de pe piață.

De fapt, prețul de achiziție a electricității și gazelor naturale a crescut, iar noi am solicitat ca respectiva majorare să se reflecte în prețul final, pentru că nu putem cumpăra la prețul pieței, după care să vindem consumatorilor finali la un preț mai mic – asta nu ar avea nici o noimă din punct de vedere economic. Asta este tot ce am solicitat.

Cu tot impactul negativ asupra diverselor segmente ale industriei (E&P, piețe centralizate, comerț regional etc), fixarea prețurilor la gaze naturale mai dă puțin timp autorităților să conceapă și să implementeze un sistem solid care să se adreseze consumatorilor vulnerabili. Cum ar trebui să arate un astfel de sistem, după părerea dumneavoastră?

Autoritățile ar trebui să regândească de urgență politicile sociale în vederea orientării sprijinului financiar pentru consumatorii de electricitate și gaz aflați în situație de sărăcie energetică. În ultimele decenii, populația a fost protejată prin reglementarea prețurilor, dar aceasta este și în beneficiul acelor consumatori care nu au nevoie de ajutor pentru plata facturilor la utilități.

Faptul că în acest moment noi nu avem definit consumatorul vulnerabil, așadar cel care ar trebui să beneficieze de sprijinul autorităților pentru a-și putea achita facturile, se reflectă și în programele de investiții ale operatorilor de distribuție de gaze naturale și electricitate, care sunt limitați să mențină investițiile până la nivelul acoperit de prețul predeterminat de către factorul politic.

Există schimbări introduse de către OUG 114/2018, referitoare la energie, care ar putea să fie supuse, mai devreme sau mai târziu, revizuirilor, pe motiv de încălcare a legislației europene (piața liberă, concurența, altceva)?

Săptămâna trecută, Comisia a decis să trimită o scrisoare de somare României pentru faptul că nu a implementat corect anumite cerințe ale Directivei de Gaz (Directiva 2009/73/EC) și a Reglementărilor de Securitate în Furnizarea Gazelor Naturale (Reglementare (UE) 2017/1938). Aceste instrumente au rolul de a asigura concurența pe piețele de gaz ale UE, în același timp garantând furnizarea în siguranță către consumatorii casnici și către alți consumatori care necesită protecție specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de către România în decembrie 2018, Comisia a ajuns la concluzia că sistemul de prețuri angro reglementate nou-introduse pe piața de gaz din România contravine cerințelor legale ale Uniunii Europene. De asemenea, Comisia consideră și că aceste măsuri nu sunt adecvate în vederea atingerii obiectivului de protejare a consumatorilor casnici împotriva creșterii excesive a prețurilor.

Suntem de părere că, în ceea ce îi privește pe consumatorii casnici, autoritățile române ar trebui să lucreze împreună cu toți operatorii de pe piață la definirea unui program de redeschidere a pieței, concentrându-se pe o schemă eficientă de sprijinire a consumatorilor vulnerabili.

În ceea ce îi privește pe agenții economici, conceptul exprimat în OUG 114 ar trebui supus unei revizuiri complete, deoarece ar putea fi chiar contraproductiv, având în vedere că va sprijini exporturile, date fiind semnificativele diferențe de preț de pe piețele învecinate.

Având în vedere toate schimbările introduse de către OUG 114/2018, sunt multe de îmbunătățit dacă ne dorim o piață a gazelor naturale mai flexibilă și mai sigură în România; printre acestea, ar fi piața de înmagazinare gaze naturale, fluxurile regionale de gaze naturale, volumul și flexibilitatea gazelor pentru consumatori casnici, Codul Rețelei. Ce perspective credeți că sunt pentru următorii doi ani, în ceea ce privește piața de gaze naturale din România (furnizare și comercializare)?

Pe parte de gaze naturale, provocarea este să se poată asigura gazul necesar din producția internă, lucru care le obligă pe companiile din această industrie să apeleze la gaze de import, la prețurile de pe piața europeană.

În funcție de strategia internă a producătorilor, poate apărea riscul de reducere a producției de gaze naturale. În acest caz, diminuarea producției poate fi compensată numai din importuri, mai ales pe perioada iernii, dar și pe perioada verii, pentru înmagazinare, în cazul în care nu sunt suficiente resurse interne pentru acoperirea obligației de înmagazinare. De asemenea, în contextul scăderii prețurilor pentru mărfurile de larg consum, anticipăm și o creștere a consumului în perioada care urmează, ceea ce va face importurile de gaze naturale necesare.

Share.

Lasă un comentariu