Energy Strategy Summit 2016 – rezumat executiv

0

Noile tehnologii și noile realități ale pieței obligă industria globală de energie să își reproiecteze modelele de afaceri, în toate domeniile semnificative. România face parte din această schimbare dramatică și este obligația clar recunoscută a autorităților centrale să ofere companiilor și clienților liniile directoare ale viitorului peisaj energetic. România are șansa de a beneficia de cele mai recente progrese tehnologice pentru modernizarea infrastructurii sale energetice, astfel încât să devină nu doar motorul esențial al economiei și societății locale, ci și un furnizor important de securitate energetică în regiune.

banner-descarca-raport-742x150

Bazându-se pe resursele sale naturale importante și diversificate, precum și pe infrastructura sa educațională puternică și pe localizarea sa geografică, România ar trebui să încerce să se dezvolte ca nod de tranzit esențial pentru rețelele energetice europene, prin întărirea capacităților sale de producție, stocare și transport. Acest raport analizează considerentele economice, politice și strategice legate de viitorul sistemului energetic românesc, astfel cum au rezultat din dezbaterile ce au avut loc în timpul Summitului de Strategie Energetică 2016. Noile tehnologii reprezintă cheia pentru reinventarea producției de energie – din combustibil fosil (petrol, gaze sau cărbune), din surse regenerabile (eoliană, solară sau din biomasă) -, pentru o mai bună stocare și transmisie de energie. Pentru a atrage acestei noi tehnologii, este necesar un cadru fiscal stabil și previzibil. Principalele constatări din timpul Summitului de Strategie Energetică 2016 sunt evidențiate mai jos.

Energia este în proces de transformare pentru o lume verde, pe baza unei noi revoluții tehnologice și digitale

La nivel global, statele, companiile și mediul academic depun eforturi imense pentru a reinventa energia pentru un viitor durabil într-o lume verde. O lume în care noile forme de energie nu mai sunt poluante, ci curate, nu mai sunt scumpe, ci ieftine, și sunt ușor accesibile pentru toți. Aceasta este cea mai mare provocare pentru toate afacerile existente din domeniul energiei.

În același timp, dezvoltările tehnologice au modificat deja peisajul stabil pe termen lung al industriei. Noile tehnologii au adus pe piață noi resurse (gazele de șist, platforme maritime de mare adâncime, energie din surse regenerabile), reducând semnificativ cererea de energie și decuplând-o de creșterea economică. Impactul tehnologic forțează companiile să facă mai mult decât le încuraja modelul tradițional de afaceri.

Pentru România, aceasta este o oportunitate de a se reconecta la polii de dezvoltare tehnologică, de a opri exodul creierelor și de a utiliza multe din resursele naturale care erau până acum inaccesibile. Pentru început, sunt necesare scheme de stimulente corecte, care să aducă aceste tehnologii de ultimă oră pe piața locală, să atragă investiții și să stimuleze abordări vizionare.

Toate tipurile de resurse energetice sunt necesare pentru o industrie energetică adecvată, rezistentă și durabilă în România

Dotată cu un mix energetic echilibrat, România are acces la toate resursele naturale pentru a oferi industriei sale energetice un viitor rezistent și durabil. Electricitatea generată în hidrocentrale reprezintă deja coloana vertebrală pentru producția de electricitate, în timp ce centralele nucleare produc energie ieftină, durabilă, previzibilă, curată și fără emisii de carbon. Cu toate progresele tehnologice, încă avem nevoie de combustibili fosili în următoarele decenii. Este cazul gazelor naturale, o soluție mai curată față de altele, și este cazul petrolului, ca unică opțiune pentru transport în deceniile următoare. Dar este și cazul cărbunelui, o resursă de care România depinde ori de câte ori apar temperaturi extreme, fiind un furnizor de rezistență în vremuri de nevoie.

Acestea fiind spuse, obiectivul de urmărit este decarbonizarea, iar sursele regenerabile reprezintă răspunsul pentru viitor. Depinde de cât de repede se maturizează tehnologia (în domeniul generării, stocării și transportului de energie) și de cât de flexibile vor fi piețele pentru a crește cota sectorului de energii din surse regenerabile în mixul total de energie.

Cu toate acestea, trebuie asigurate mai întâi managementul eficient al oamenilor, echipamentelor și instalațiilor în fiecare companie, și mai ales în companiile de stat. Apoi, sunt necesare piețe funcționale și previzibile pentru fiecare din aceste resurse primare, pentru ca acestea să-și găsească drumul către consumatori, la nivel local și în străinătate.

Interconectivitatea, care reprezintă interconexiunile fizice, precum și piețele conectate, reprezintă garanția pentru securitatea energetică și continuitatea în aprovizionare

Interconectivitatea este răspunsul atât pentru securitatea aprovizionării, cât și pentru buna funcționare a piețelor interne. Pe de o parte, România ar trebui să profite de localizarea sa geografică și de noua conștientizare la nivel UE a faptului că securitatea sa politică și socială se bazează pe mai multe interconectări energetice și rute de tranzit la frontiera sa de est. Este momentul ca țările din Europa centrală și de est, împreună cu Țările Baltice, să colaboreze în ceea ce privește problemele energetice. Și este momentul ca toate persoanele implicate să înțeleagă că investițiile în securitate energetică înseamnă investiții în securitatea națională. Este o șansă materializată în sumele semnificative de bani care au fost deja alocate pentru proiecte de interes comun la nivel european. De asemenea, este o provocare pentru companiile locale, precum Transgaz (proiectul BRUA, proiectul Marea Neagră, proiectul Moldova), Conpet (pentru transportul de energie lichidă) și Transelectrica, care își pot demonstra capacitățile de management de proiecte, dar ș pentru România ca țară, care trebuie să se asigure că toate tranzacțiile din interiorul și din afara granițelor sunt reglementate corespunzător.

Pe de altă parte, producția distribuită este cea care garantează, la nivelul consumatorului, atât securitatea energetică, cât și continuitatea aprovizionării. Tehnologiile cu eticheta Smart au un factor comun: conectivitatea și infrastructura comună. Cu toate acestea, pentru moment, ideea teoretică bazată pe perspectiva independenței energetice nu poate fi implementată din cauza legislației existente, a lipsei de inițiativă sau a lipsei de curaj. Integrarea producătorilor de energie locali de mici dimensiuni reprezintă o deschidere a căii spre o rețea energetică națională mai stabilă, dar și spre oportunități noi de afaceri la punctele de intersecție între producția de energie, comercializare, furnizare și distribuție cu servicii IT, de telecomunicații și de eficiență energetică.

Cooperarea interinstituțională formalizată între legislativ, executiv și autoritățile de reglementare este necesară pentru o industrie energetică mai adaptabilă în România

Deși fundamental respectă cadrul legislativ și de reglementare al UE, România încă se află într-o etapă de modernizare masivă și aducere la zi a legislației primare și secundare în domeniul energiei. Există legi esențiale care sunt dezbătute în Parlament (de exemplu Legea energiei, Legea petrolului, Legea energiei din surse regenerabile și a biomasei). Deși metodologia și practica dezbaterilor publice cu toate părțile implicate s-a îmbunătățit mult, există multe modificări importante care sunt blocate timp de luni sau ani de zile. Este principalul impediment pentru implementarea de noi investiții (de exemplu în sectorul de explorare și producție petrol și gaze, pe uscat și pe platforme), și pune sub amenințare numeroase proiecte finalizate (de exemplu în sectorul energiei din surse regenerabile). În plus, multe alte modificări legislative sunt preconizate după revizuirea în perioada următoare a pachetului de legi în domeniul energiei din UE.

banner-descarca-raport-742x150

Organele de reglementare nu pot întreprinde acțiuni, de exemplu termenul limită pentru lung așteptata Rundă XI ANRM pentru concesionarea unor noi blocuri de explorare de petrol depinde de aprobarea noului regim fiscal pentru hidrocarburi, sau sunt copleșite de reglementările care trebuie implementate, de ex. ANRM a emis aproape o mie de Ordine în ultimii ani, și sunt preconizate încă o mie de Ordine și Decizii în următorii ani!

Multe din inițiativele private în domeniul energetic – deoarece sunt proiecte pe termen lung și care necesită investiții majore – depind de legislația și reglementările în vigoare, lucru adevărat nu doar pentru companiile existente, ci cu atât mai mult pentru companiile noi, bazate pe tehnologii noi, mai scumpe și mai riscante (de ex. explorarea la mare adâncime, stocarea în baterii sau echipamente fotovoltaice pentru acoperișuri). Iată de ce cooperarea interinstituțională între legislativ, executiv și autoritățile de reglementare este necesară pentru scurtarea timpului între momentul în care o modificare legislativă sau de reglementare este identificată ca fiind necesară și momentul în care este pusă în aplicare

————————-

Organizat de energynomics.ro, Energy Strategy Summit 2016 a reunit peste 120 de participanți și s-a bucurat de prezența a 23 de reprezentanţi de top ai companiilor şi ai autorităţilor cu responsabilităţi în industria energetică.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.

Lasă un comentariu