Acasă » Interes general » Emergența înseamnă mai mult decât economie

Emergența înseamnă mai mult decât economie

18 decembrie 2017
Interes general
energynomics

A șasea ediție a Bucharest Forum, organizată de Aspen Institute România și biroul GMFUS din România, s-a desfășurat în perioada 4-6 octombrie și s-a concentrat pe o temă principală: „Centrul și periferia – depășirea diferențelor”. În calitate de partener media ai Forumului, ne-a atras atenția în cea mai mare măsură dialogul despre cât de relevantă rămâne în zilele noastre eticheta de „piețe emergente”.

Europa emergentă e deja văzută, de multă vreme, de numeroși observatori, drept o piață importantă pentru companiile din țările dezvoltate ale Europei. Mulți ar spune că acest lucru s-a și întâmplat, de fapt, în ultimii 10-15 ani, pe măsură ce țările din Europa emergentă au evoluat, iar companiile din vestul Europei au beneficiat substanțial de extinderea UE.

Emergența către un plus de încredere

„Sunt cu totul de acord”, ne-a spus Andrew Wrobel, Head Of Editorial la „Emerging Europe”, un think tank cu sediul la Londra, a cărui misiune este să încurajeze dezvoltarea economică și socială în regiunea Europei Centrale și de Est. „Cred că extinderea UE s-a făcut, în primul rând, pentru a crea o piață importantă în care companiile occidentale să-și poată realiza produsele la costuri mult mai mici. În același timp, zona a fost și o piață de desfacere pentru țările care își puteau astfel vinde produsele. Cred că perioada în care aceste țări puteau să profite de costurile reduse cu forța de muncă a trecut deja”, afirmă Andrew Wrobel, unul dintre speakerii de la Bucharest Forum din 2017. „Putem vedea că, de exemplu, recent au avut loc greve în Slovacia, în uzina VW, cu angajații cerând mai mulți bani pentru munca prestată. Puteți observa cum costurile de producție cresc, cu tot mai multe companii prezente aici rata șomajului este foarte scăzută în întreaga regiune, deci este tot mai dificil ca această situațiesă se mențină”, a continuat el.

„În definiția mea, Europa emergentă nu ține strict de economie”, a explicat Andrew Wrobel. „Accepțiunea pe care o dau acestui termen este mai degrabă socială și psihologică. Dacă vă uitați din nou la harta regiunii, veți vedea aici țări care sunt mai bogate sau la fel de bogate cu unele dintre statele vechi ale UE. De asemenea, vedem țări care se descurcă foarte greu, dar le punem pe toate în aceeași categorie pentru că au trecut prin aceeași experiență postcomunistă. Din punctul nostru de vedere, aceste țări trebuie să reușească o emergență din punct de vedere social, trebuie să înțeleagă la nivel național că emergența se poate manifesta nu doar printr-un plus de bogăție, ci și printr-un plus de încredere în sine.”

Emergența către buna guvernare

Din perspectiva unui finanțist, cum este Yosuke Kawakami, director pentru Japonia în Consiliul de Administrație al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, linia de separare se plasează între țările dezvoltate și țările în curs de dezvoltare. Iar o instituție precum BERD își asumă obiectivul de a obține beneficii adiacente prin transferul de tehnologie, dar și prin transferul de bună guvernare. „Când vorbim despre țările în curs de dezvoltare, lucrurile seamănă foarte mult; constatăm lipsa unor bune practici de guvernare, nu neapărat corupție, dar probleme de transparență. Iar acest lucru este valabil nu numai în zona Europei Centrale și de Est a fostelor țări comuniste, ci și în Asia, Africa și America Latină”, a declarat Yosuke Kawakami pentru energynomics.ro.

„În opinia mea, rolul BERD este să ofere nu doar finanțare, ci și expertiza tehnică pentru tranziția către o economie de piață funcțională cu bună guvernare, transparență și responsabilitate”.

Emergența din Europa Emergentă

Termenul de “emerging markets” are un sens clar și tehnic în sectorul bursier și se referă la economii cu o anumită adâncime financiară care devin destinație pentru fondurile de pensii și investitorii instituționali foarte mari, subliniază Cornel Ban, Assistant Professor, The Frederick S. Pardee School for Global Studies, Boston University. Iar în lumea bursieră, România încă nici nu este considerată piață emergentă, ci țară de frontieră. Este adevărat că literatura de specialitate și presa financiară includ România între economiile emergente.

Totuși, în accepțiunea comună, termenul trimite la foste țări cu venituri mici sau medii, care se îndreaptă către venit mediu superior. “Din acest punct de vedere, Europa de Est este un caz spectaculos de creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, dar și a complexității exporturilor, a rolului pe care aceste țări îl joacă în centrul exportator al economiei europene, care este Germania. Din acest punct de vedere, țările din est sunt mai importante pentru inima industrială a Europei decât Europa de Sud.”

În același timp, dezvoltă Cornel Ban, dacă ne uităm la statisticile privind dezvoltarea economică și socială, două țări din regiune – Cehia și Slovenia – nu doar că fac tranziția către economii relativ industrializate și stabile, ci și către economia cunoașterii, iar Estonia și Slovacia încep și ele să se alăture acestei categorii.

Anumite țări din est, pe anumite paliere și mai ales la nivelul unora dintre regiuni, sunt deja într-o convergență economică foarte interesantă cu țări dezvoltate din Uniunea Europeană. Și în ceea ce privește convergența socială, “Cehia și Slovenia au o rată mai mică de sărăcie și inegalitate decât țări considerate bogate din Europa, precum Franța sau Marea Britanie, și seamănă mai degrabă cu țările din nordul Europei. Unde diferența rămâne încă foarte mare este la nivelul salariilor, care rămâne la nivelul statelor sărace din Uniune”, observă profesorul Ban.

În opinia lui Cornel Ban, formula Emerging Europe are încă un viitor lung, ținând cont de lipsa de interes și de informații actualizate despre regiune, care este tratată încă, cel mai adesea, ca grup uniform, în ciuda diferențelor extrem de mari. În opinia lui Cornel Ban, treptat, grupul țărilor emergente se va dizolva, pe măsură ce tot mai multe state nu vor mai fi considerate astfel: “Deja Cehia nu mai este considerată țară emergentă, Slovenia este succesul cel mai puțin cunoscut în Occident, iar Polonia are și ea un statut diferit față de vecinele din zonă”.

_____________________________________________

Articolul a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *