Companiile de utilităţi ar trebui să fie în posesia autorităţilor (locale)

Locuitorii orașului german Hamburg au votat zilele trecute pentru ca municipalitatea să răscumpere compania care administrează rețeaua de electricitate, controlată în prezent de Vattenfall (Suedia) și E.ON (Germania). Principalele partide politice din Germania sunt departe de a se pune de acord în legătură cu această chestiune, dar succesul votului popular ar putea încuraja un scrutin cu rezultate asemănătoare în noiembrie, la Berlin. Și acolo, vizați sunt tot suedezii de la Vattenfall, care dețin rețeaua locală.
Măsuri similare se pregătesc și în Ungaria, unde șeful Guvernului a anunțat intenția de a răscumpăra furnizorul de servicii de apă şi canal din Pecs, precum şi compania Fogaz care aprovizionează cu gaze naturale capitala Budapesta.
Argumentul invocat, de fiecare dată, este creșterea permanentă a prețurilor atunci când companiile respective s-au aflat sub control privat. Oficialii maghiari s-au referit chiar și la varianta de a transforma companiile de utilităţi în servicii nonprofit.

Cât de oportună este o asemenea măsură în România?

Călin Vilt, consilier în cadrul CNR-CME, crede că specificul cultural – balcanismul – subminează eficiența unor companii preluate de primării. Cu atât mai mult cu cât avem zeci de exemple unde instalaţiile au fost trecute la consiliile locale.

O idee dezastruoasă

“Cele mai elocvente exemple sunt CET-urile. S-au luat credite de combustibili, iar autorităţile locale nu au plătit nici măcar energia termică. Primele măsuri luate? Toţi consilierii locali s-au făcut membri în Consiliile de Administraţie şi şi-au stabilit nişte indemnizaţii sănătoase cu care au falimentat centralele respective. Exemple? Oneşti, Braşov, Bacău. Creditele au rămas la Termoelectrica care a fost dizolvată, iar creditele s-au trecut la datoria publică”.

debate-againCălin Vilt s-a referit și la un exemplu limpede: experienţa bună de la Braşov, unde “nişte investitori au realizat o nouă centrală cu motoare Embaher, care este o bijuterie şi au preluat termoficarea orașului oferind acest serviciu la preţuri mult mai bune decât vechea centrală pe cărbuni. Ceva asemănător este în curs de realizare la Piteşti”.

La Brașov, după ce vechiul CET a intrat în insolvență, primăria a decis să cumpere agentul termic de la Bepco, o companie locală privată. În iarna 2011-2-12, Bepco a livrat către 12 mii de brașoveni energie termică la un preț la jumătate față de costul de producţie al CET Brașov. În prezent, Bepco este în plină campanie de atragere de clienți, în vreme ce vechiul CET nu reușește să vândă nimic din activele pe care le deține.

Prețuri de 10 ori mai mari

Un alt exemplu celebru este iluminatul public, la care Călon Vilt s-a referit in extenso. “În Bucureşti, de exemplu, a fost o bătălie pe viaţă şi pe moarte să treacă de la IDEB la PMB şi imediat a fost concesionat către Luxten. Iniţial, a fost o îmbunătăţire a calităţii, dar analize realizate la nivelul Electrica au arătat creșteri grozave ale costurilor.”
“Că să nu crezi că fabulez, când treci seara pe Calea Victoriei, pe partea stângă, din Piaţa Victoriei până la Grigore Alexandrescu sunt 5-6 stâlpi care de 5-6 ani nu au becurile schimbate. Funcţionează numai pe dreapta”, spune Călin Vilt.

Nu avem instituțiile care să asigure prețurile corecte

debate-2

Dumitru Chisăliță, expert în domeniul gazelor naturale, consideră că este de preferat capitalul autohton, dar cel mai important este să existe “strategii energetice sustenabile, politici publice corespunzătoare în domeniul energetic şi instituţii care să asigure funcţionarea corectă a sectorului”. Toate acestea ar putea să asigure echitatea şi obţinerea pe piaţă a unor preţuri corecte, prin eficientizare, reducerea costurilor, eficiență energetică. “Dacă toate acestea sunt respectate, modul în care este compus acţionariatul este mai puţin important”, consideră Dumitru Chisăliță.

Share.

Lasă un comentariu