Cristian Bădescu: România are nevoie de diversificarea resurselor și creșterea capacităților energetice

1

Atingerea țintei de zero emisii pentru Uniunea Europeană în anul 2050 nu se poate face decât printr-un set combinat de măsuri în domeniul eficienței energetice, al producției noi de regenerabile și al noilor tehnologii care ne vor permite, cel puțin pentru o perioadă de tranziție, să utilizăm combustibilii fosili, a declarat, la Energy Strategy Summit 2020, Cristian Bădescu, Reprezentant Special pentru Securitate Energetică, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

”Aș face o remarcă cu privire la discuția extrem de importantă care va începe în această toamnă cu privire la ținta pe care Uniunea Europeană și-o va asuma pentru anul 2030, ca etapă intermediară către acel 0% pentru anul 2050. În acest context, și România va trebui să se angajeze în acest extrem de intens efort care se desfășoară la nivelul Uniunii Europene, iar industria energetică are un rol esențial în a găsi soluțiile pentru atingerea obiectivelor”, a spus Bădescu.

În contextul creșterii cererii de energie și al digitalizării, tranziția pe care o traversăm va însemna creșterea capacităților de producție și implicit creșterea securității energetice.

”Există două elemente noi în context: pe de-o parte au fost variațiile extrem de spectaculoase și conjuncturale ale prețurilor la combustibilii fosili, și, pe de altă parte, această pandemie, care a impus o reorientare a activităților și, la un moment dat, a pus sub semnul întrebării angajamentele pe care și le-a luat Uniunea Europeană în ceea ce privește energia și schimbările climatice. Din fericire, reacția instituțiilor europene a fost foarte rapidă în a formula angajamente de sprijin pentru companiile afectate și, mai mult, a existat un context care a permis realizarea unor pași în ceea ce privește consolidarea parcursului european pe mai multe paliere”, a mai adăugat el.

România s-a regăsit într-un grup extins de state membre care a solicitat ca procesul de redresare europeană să pună în centru implementarea Green Deal-ului, a Pactului Ecologic European. Totodată, România a solicitat continuarea sprijinului de care trebuie să se bucure sectorul gazelor naturale, combustibil de tranziție, prin diversificarea aprovizionării și valorificarea resurselor interne.

”România transmite câteva mesaje importante. Pe de o parte transmite mesajul importanței continuării urmăririi obiectivului de asigurare a securității energetice, prin diversificare și valorificarea resurselor indigene. Trebuie să remarcăm faptul că regiunea Dobrogei și a Mării Negre au potențialul de a deveni un foarte important pol de producție al energiei. Există componenta energiei nucleare; dezvoltarea proiectului de la Cernavodă rămâne un obiectiv strategic, înscris și în Strategia energetică și în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice. Din punct de vedere politic, activitatea este foarte intensă pentru redefinirea proiectului, în colaborare cu partenerii noștri strategici. Pe de altă parte, dacă vorbim despre Marea Neagră, vorbim despre [hidrocarburile]offshore și este foarte important că discuțiile continuă pentru definirea și adoptarea cât mai rapidă a unui cadru de reglementare transparent și competitiv. Nu în ultimul rând, aș vrea să semnalez că Marea Neagră înseamnă pentru România, din punct de vedere energetic, inclusiv potențialul său pentru offshore eolian. În ultima perioadă, România a făcut demersuri energice pentru ca Marea Neagră să se regăsească în strategia pe care Comisia Europeană o va prezenta în această toamnă, prin valorificarea potențialului său de offshore eolian”, a adăugat Bădescu.

”Al doilea mesaj este legat de faptul că este esențial ca acest angajament climatic să nu se traducă prin efecte negative pronunțate în ceea ce privește economia și planul social. Există Fondul de Modernizare, care devine activ la începutul anului viitor, și care pentru România reprezintă o șansă de a derula tranziția energetică asumată fără efecte negative. În al doilea rând, există Fondul de Tranziție Justă, care este definit pentru sprijinirea regiunilor afectate, iar în România regiunea termocentralelor pe cărbune este cea mai afectată. În jurul acestor regiuni se vor defini planurile de sprijinire a autorităților locale, cetățenilor și industriilor din zonele respective”.

Al treilea mesaj susținut de România este legat de valorificare noilor tehnologii. ”Avem nevoie de aceste noi tehnologii, care sunt cruciale pentru atingerea obiectivelor. Din acest punct de vedere, pe plan național, un parteneriat mai solid între autorități și companii în ceea ce privește dezvoltarea cercetării-inovării este esențial. Cel mai recent asemenea parteneriat este legat de hidrogen, care reprezintă unul din angajamentele-cheie ale viitorului”, a mai spus el.

Share.

Despre Autor

Bogdan Tudorache

1 Comment

Lasă un comentariu