Bursa Română de Mărfuri (BRM) acuză Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) că blochează “inițiativele de dezvoltare inițiate de participanții la piață, cu consecințe contraproductive la nivelul performanțelor și competitivității acestora și chiar al economiei per ansamblu”. Într-un comuniat de presă, BRM se referă la trei situații în care abordarea ANRE este „greșită”, „neverosimilă”, „lipsită de logică”, având consecințe “deosebit de grave pe piață”.
Contractele futures cu baza în produse energetice primare
Primul exemplu adus în atenție de BRM este “eroare decizională cu consecințe grave” care, în opinia Bursei Române de Mărfuri, “împiedică tranzacționarea bursieră a unor instrumente bursiere extrem de performante și de utilizate pe piețele de energie contemporane: contractele derivate de tip futures având ca active de bază produse energetice primare”. Concret, BRM acuză faptul că Autoritatea refuzat să autorizeze instrumentele menționate „în temeiul faptului că instrumentul futures generic propus nu ar fi asimilabil unuia standard”.
Poziția ANRE este greșită, consideră BRM, în condițiile în care autoritatea europeană de reglementare, ACER, consideră contractele derivate de tip futures drept produse standard. “Mai mult, tocmai datorită acestei calificări există regula ca tranzacțiile de tip futures să fie raportate autorității europene, pentru a putea fi utilizate ca informații inclusiv în formarea referințelor de preț ale UE (reglementările REMIT)”, precizează BRM. Potrivit, BRM, ANRE a invocat “o justificare tehnică eronată, pe un aspect pe care se vădește că nu îl stăpânește: anume că prețul de încheiere al contractului ar fi modificat pe parcursul vieții acestuia”. BRM contestă această interpretare: “finalmente, după decontările de parcurs, specifice disciplinei respectivelor contracte, totalul cumulat al prețului plătit de cumpărător și primit de vânzător este exact cel convenit la încheierea înțelegerii.”
IMPACT În lipsa acestor instrumente, piața românească de energie riscă să rămână una imatură, neperformantă, provincială. Agenții economici din economia românească vor fi lipsiți astfel, spre deosebire de concurenții lor din țările vecine, de instrumentele necesare implementării strategiilor optime din punct de vedere al managementului riscului, iar mediul economic românesc va fi în continuare macroeconomic sărac în atât de necesarele capacități de predicție cu privire la evoluția prețurilor viitoare. Evident, toate acestea se vor răsfrânge asupra competitivității economiei naționale, în perioada în care și așa țara noastră își vede din ce în ce mai mult amenințată realizarea aspirației sale de a juca un rol important în contextul energetic regional. În final, ca de obicei, notă de plata va fi plătită tot de către consumatori.
Esența managementului riscului prin utilizarea contractelor futures rezidă în posibilitatea oferită vânzătorilor / cumpărătorilor cu obiective pur comerciale de a obține în viitor, indiferent de evoluția imprevizibilă și periculoasă a prețurilor, venituri / costuri care să asigure astfel rentabilitatea scontată a operațiunilor lor.
Alte spețe, alte “interpretări greșite”
BRM reclamă și alte interpretări ale ANRE; un exemplu este “asimilarea contractelor pe termen lung cu cele cu durata de livrare mai mare de un an, afirmație contrazisă imediat de către EFET prin adresa transmisă în dată de 5 martie 2020”. Efectele acestei erori sunt chiar deosebit de grave în piață, eliminându-se astfel contractele bilaterale, așa cum sunt acestea definite începând cu data de 1 ianuarie 2020 prin Regulamentul 943/2019 al UE, subliniază comunicatul transmis de BRM.
Un alt exemplu menționat de Bursă, este „includerea fără logică a contractelor flexibile pe bază de formule de preț în categoria contractelor standard.
BRM consideră că, “în cazul invocat al contractelor futures și al contextului în care acesta a avut loc, semnalarea anomaliei transcende interesului său propriu și obligă la semnalarea acesteia în mediul de reflecție și de dezbatere publică, pentru a nu se transforma în regulă și pentru a conduce la schimbarea atitudinii autorităților spre un dialog și o comunicare asertivă cu participanții la piață”.