Bogdan Tudorache
Eliminarea huilei din mixul energetic până în 2032 nu este de ajuns pentru ca România să își poată atinge țintele climatice și să contribuie cu adevărat la diminuarea efectelor de încălzire, susține Bankwatch România.
”Criza climatică este acum! Cele mai recente descoperiri arată că pragul de încălzire cu 1,5°C față de perioada preindustrială va fi atins mult mai repede, în 2025. În acest context țările lumii ar trebui să accelereze reducerea gazelor cu efect de seră. Studiile arată că pentru a diminua efectele schimbărilor climatice, statele UE trebuie să renunțe la cărbune cel târziu în 2030. Uniunea Europeană și-a asumat reducerea GES cu cel puțin 55% până în 2030, mai mult decât ținta inițială de 40%. Însă tot nu este de ajuns. Specialiștii arată că la nivel global GES ar trebui reduse cu cel puțin 65% până în 2030 pentru a putea ajunge la zero emisii nete de GES în 2050”, spun reprezentanții asociației.
”Huila reprezintă doar 2% din mixul energetic al România, cantitatea cea mai mare de emisii din întregul sistem economic fiind atribuită lignitului, care produce 17-20% din energia electrică anual. În 2019, conform datelor EU-ETS, în România huila avea emisii de 1,18 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), în timp ce lignitul a depășit 12 milioane de tone”.
În plus, termocentralele pe huilă ar fi fost închise oricum din motive economice și de mediu. Mintia a intrat deja în conservare. Termocentrala depășește limitele pentru dioxidul de sulf (SO2) și pulberi (PM), substanțe care afectează sănătatea oamenilor, și nu poate primi autorizație integrată de mediu, motiv pentru care România este în procedură de infringement de patru ani. Întregul Complex Energetic Hunedoara (care operează termocentrale pe bază de huilă) este în insolvență și înregistra datorii de 6 miliarde de lei în 2020.
”Decizia și calendarul de eliminare a cărbunelui menționate în PNRR, precum și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie reflectate și în Planurile teritoriale pentru tranziție justă, pentru a putea fi propuse proiecte și măsuri care să atenueze impactul social. PTTJ-urile au fost deja depuse la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la finalul lunii mai, astfel, decizia de renunțare la cărbune, și ea incompletă, vine cu întârziere. Este necesară și stabilirea datei de eliminate a lignitului pentru ca tranziția justă în Gorj și Dolj să poată fi planificată în mod coerent”, au adăugat oficialii Bankwatch.
