Automatizarea digitală va continua în ritm alert – cât suntem de pregătiți?

0

Peste 20 de speakeri și mai bine de 250 de participanți în asistență au constituit, pe 18 februarie, cea mai amplă conferință a începutului de an dedicată digitalizării în economia și societatea românească – DigitALL 2020, organizată de Energynomics. Experți din energie, IT, finanțe și telecomunicații au descris situația actuală și tendințele digitalizării, oportunitățile și riscurile pe care extinderea mediului digital ni le aduc înainte.

În deschiderea conferinței, președintele Autorității pentru Digitalizarea României Sabin Sărmaș a prezentat prioritățile instituției abia înființate la finalul lunii februarie: transformarea digitală a României, “atât în sectorul public, cât și prin susținerea sectorului privat în aceste demersuri”. Sabin Sărmaș s-a declarat deschis la dialog cu industria, organizațiile ne-guvernamentale și mediul universitar, chiar până la preluarea unor propuneri legislative care să ajute transformarea digitală prin standardizare, de exemplu.

Automatizarea digitală este inevitabilă

Automatizarea digitală este condusă de marile corporații, furnizori de soluții și clienții acestora, deopotrivă. Procesul poate fi accelerat atunci când este susținut de autoritățile publice (exemplul Estoniei) sau încetinit, prin legislație învechită sau neclară, dar este inevitabil, pentru că este cerut de fiecare dintre noi și se bazează pe tehnologii din ce în ce mai ieftine și mai accesibile. ”Tehnologiile avansează și toată lumea va putea să-și cumpere astfel de echipamente, odată cu scăderea prețurilor”, a spus Cosmin Ghiță, responsabil de programul Smart Transformation din cadrul companiei Distribuție Oltenia, parte a grupului CEZ România. În calitate de furnizor global, Emerson Automation Solutions lucrează cu mai toate companiile mari, din domeniul energetic și nu numai, a spus Sebastian Ferecuș, General Manager CSEE, Emerson Automation Solutions. ”Ce aduce nou transformarea digitală, sau industria 4.0, sau internetul industrial al lucrurilor (IIoT), este că acum avem noi tehnologii în ceea ce privește senzorii, și aici mă refer la tehnologia wireless”, a punctat el.

”Digitalizarea se referă în primul rând la utilizarea și captarea inteligentă a datelor. Mai mult de 50% din date au fost create în decursul ultimilor doi ani, dar mai puțin de 1% au fost analizate și uzate. Aici e loc de îmbunătățiri”, a afirmat Augustin Ionescu, Head of Digital Grid Smart Infrastructure, Siemens România. Toate companiile energetice reprezentate la conferința DigitALL 2020 – între care Romgaz, Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, CEZ România, MET România, Adrem – sunt în plin proces de adoptare a noilor tehnologii digitale. Spre exemplu, CEZ va investi 60 de milioane de euro în tehnologii noi, până în 2024, a precizat Cosmin Ghiță.

Este greu să ai o industrie 4.0 când ai un guvern 2.0

Unul dintre obstacolele cu care se confruntă companiile din industria de petrol și gaze vine din plan legislativ. Individual și prin intermediul Federației Patronale a Industriei de Petrol și Gaze – FPPG, companiile încearcă să dea tonul unor modernizări legislative pentru a o adapta la tendințele momentului așa cum sunt ele acceptate deja în documentele europene. Un exemplu concret este aplicarea regulamentului european 1807/2018 cu privire la libera circulație a datelor fără caracter personal pe teritoriul european. În plan local, totuși, HG 858/2002 limitează circulația informațiilor clasificate exclusiv pe teritoriul României, iar “acest fapt ne îngrădește în utilizarea unor tehnologii de tipul stocare în cloud sau inteligență artificială”, a exemplificat Adrian Boiarciuc, CIO Romgaz. Analizele FPPG arată că implementarea soluțiilor de tip cloud și high power computing în sectorul Upstream ar putea scurta timpul de procesare a datelor de până la 100 de ori, cu un impact direct în competitivitate internațională și în continuitatea sectorului în România.

Din altă perspectivă, Yugo Neumorni, președintele CIO Council, a făcut referire la faptul că absolut toate achizițiile publice ale companiilor publice din segmentul de infrastructuri critice sunt postate în SEAP cu toate detaliile care permit ca elementele de bază ale sistemelor informatice din aceste companii să fie accesibile oricui. “Este nevoie de transparență, fără nicio îndoială, dar trebuie găsită altă metodă atunci când vorbim despre echipamentele din infrastructura critică”, a insistat Yugo Neumorni.

Sectorul energetic, ca și alte sectoare critice din România, este în urmă cu investițiile, a mai observat el, dar trebuie făcute eforturi consistente pentru a investi nu doar în infrastructura curentă – dezvoltare și modernizare -, dar și în segmentul de securitate cibernetică.

Odată cu beneficiile, apar noi categorii de riscuri

Transformarea digitală vine cu avantaje importante, exprimate în principal în ameliorarea semnificativă a performanțelor operaționale. Un studiu Gartner, invocat de Vladimir Dîncu, Business Development Executive la UiPath România în prezentarea sa, anticipează că până în 2024, organizațiile care vor folosi tehnologii de hiper-automatizare, re-proiectându-și totodată procesele operaționale pentru a include asemenea tehnologii, își vor reduce costurile operaționale cu 30%.

Totodată, digitalizarea și circulația datelor online expun organizațiile la noi riscuri, multe dintre ele prea puțin conștientizate de marea majoritate a oamenilor care generează, folosesc, transferă și administrează informațiile. De la vulnerabilitățile echipamentelor (vechi) aflate deja în funcțiune, la vulnerabilități inerente programelor informatice ne-actualizate, și până la comportamentul neadecvat al angajaților – toate acestea reprezintă riscuri majore, potențiale amenințări care pot fi abordate în parte prin soluții informatice (Cristian Pîrvulescu și Radu Brașoveanu au prezentat în detaliu o aplicație dezvoltată de ENEVO Group), în parte prin educarea salariaților pentru a adopta o așa numită “igienă informatică”. În același timp, pe măsură ce tot mai multe decizii se iau de la distanță, înainte sau chiar fără contact fizic între partenerii de afaceri sau între angajatori și salariați, se impune necesitate unor noi servicii de verificare și control, a subliniat Cristian Oprea, director al General Investigations.

O nouă șansă pentru economia României

Din motive istorice, România are șanse mici să intre în rândul marilor economii ale lumii valorificând elementele specifice industriilor 2.0 (dominate de utilizarea electricități și a liniilor de producție în masă) sau 3.0 (dominate de impactul electronicii – tranzistori, circuite integrate – și al automatizării). Industria 4.0, cu accentul pus pe procesarea informației și de-localizare, pune mai puține obstacole în calea apariției în România a unor (noi) jucători relevanți inclusiv în plan global. O idee și un calculator pot fi suficiente pentru a lansa o afacere de succes, iar școala românească mai produce încă specialiști capabili să propună soluții – așa cum o dovedesc câteva zeci de start-up-uri care și-au găsit deja loc în piață în ultimul deceniu.

Trebuie să fim atenți, totuși, că “în lipsa unui sistem de incubare a ideilor noi este forate greu să faci dezvoltare într-o piață dominată de politica prețului cel mai mic”, a subliniat Cristian Pîrvulescu (ENEVO Group): “Prețul cel mai mic înseamnă echipamente cât mai ieftine și servicii cât mai puține. În asemenea condiții, nu poți avea dezvoltare tehnologică, prin definiție scumpă și riscantă, cu atât mai mult cu cât unele idei, apărute și urmărite la limita creativității, se vor concretiza cu siguranță în eșec, ca rezultat perfect legitim al cercetării și dezvoltării tehnologice”. La rândul lor, Andrei Berechet, Business Development Director în cadrul Adrem, a insistat pe necesitatea de valorificare în plan local a proprietății intelectuale create de sectorul IT în România, iar Cristian Kameniczki, manager al departamentului IT&C din Hidroelectrica s-a referit la importanța unei colaborări cât mai strânse între companii, mediul academic și furnizorii de soluții.

Flexibilitate și deschidere către parteneriate

„Nu mă aștept ca o companie de energie să pătrundă semnificativ în zona de servicii financiare – sau invers”, a apreciat Mircea Modran, Director Executiv Tehnologia Informației la Electrica SA, tot astfel cum companiile de fintech nu au luat locul marilor bănci tradiționale, ci au ocupat nișele neacoperite de acestea, pentru a ajunge acum să colaboreze cu ele, așa cum a explicat Johan Gabriels, Country Manager România Ebury. Ceea ce se va întâmpla – este deja vizibil – este că va exista un tot mai mare apetit pentru parteneriate între domenii până nu demult clar delimitate, precum energia, finanțele, telecomunicațiile și tehnologia informației. “Companiile noastre, venind din domenii diferite avem informații complementare despre clienți și putem conlucra pentru a combina într-un mod inteligent aceste informații astfel încât să putem ajuta clienții să ia decizii mai bune, mai relevante pentru ei”, a apreciat Ionuț Encescu, Head of Customer Value la First Bank.

Mai mult decât a fi un simplu furnizor de energie, noi am evoluat deja la stadiul în care oferă clienților soluții de inteligență artificială pentru “procesele interne, inclusive cele de achiziție energie electrică și gaze naturale”, a spus Bogdan Cornigeanu, Chief Operating Officer, în cadrul MET România Energy. “Domeniul energetic ne interesează foarte mult”, a precizat și George Ilie, manager al departamentului Smart City B2B, în cadrul Telekom. “Vorbesc despre segmentul serviciilor ESCO, vorbesc despre stațiile de încărcare a mașinilor electrice și despre multe alte proiecte aflate la zona de întrepătrundere a tehnologiei comunicațiilor electronice cu energia”, e explicat el.

Moderator al uneia dintre sesiunile de dialog, Mihail Cazacu, director pentru Afaceri Publice al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), s-a referit la impactul benefic al introducerii de noi tehnologii eficiente inclusiv pentru cei mai puțin înstăriți: “Odată ce tehnologia ajunge în cele mai defavorizate colțuri ale țării, odată cu ea ajung și economiile care devin posibile prin accesul la tehnologie. Tehnologia reduce costurile pentru toată lumea, dar impactul este mai relevant în cazul persoanelor pentru care fiecare leu contează”.

Suntem toți în aceeași barcă – bogați și săraci, mari companii și afaceri individuale, instituții publice și societatea în ansamblu, cu toate componentele sale – expuși la aceleași riscuri și parte din vulnerabilități, dar și beneficiari, imediat sau indirect, ai acelorași beneficii. Dincolo de munca inginerilor, este nevoie de un efort general de informare și educare pentru parteneriate flexibile, sigure și avantajoase pe termen lung.

DigitALL 2020 a fost organizat de Energynomics, în parteneriat cu reputate organizații precum CIO Council, ANIS, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, BusinessMark, British Romanian Chamber of Commerce și cu susținerea partenerilor noștri: General Investigations, First Bank, MET România Energy, Siemens România, Emerson Automation Solutions, Ebury, ENEVO Group, Prestigio.

Au fost prezente în asistență peste 200 de persoane reprezentând organizații precum: ADITBI, Adrem, Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor, Asimouth Training, ASRO – Organismul Național de Standardizare din România, Barrels Hub Inc, BCR România, Business France, certSIGN, CEZ România, CIO Council, Distribuție Oltenia, ELCEN, Emerson Automation Solutions, EY, FPPG, General Investigation, INCIR, Investisia Group, KeysFin SRL, MET România Energy, MVM Energy, Primăria București, Siemens România, SNSPA, Spitalul “Marie Curie”, Transelectrica, Univ. Petrol Gaze Ploiești, Universitatea Politehnica București – Facultatea de Energetică, Universitatea Tehnică de Construcții Bucuresti.

Energynomics va continua să prezinte online ideile expuse în cadrul DigitALL 2020 și anunță, deja, ediția viitoare: DigitALL 2021! Vom avea, pe 28 februarie 2021, patru paneluri de discuție, patru prezentări aplicate și 3 vorbitori invitați.

Vă invităm să ne fiți alături și în 2021! Pentru propuneri de parteneriate, ne puteți scrie la office @ energynomics.ro!

Share.

Lasă un comentariu