Acasă » Regenerabile » Andi Aranitasi: ECE pierde investiții în energie verde în favoarea Greciei, Serbiei și Turciei (interviu energynomics.ro)

Andi Aranitasi: ECE pierde investiții în energie verde în favoarea Greciei, Serbiei și Turciei (interviu energynomics.ro)

7 noiembrie 2017
Biomasă
Bogdan Tudorache

România, Bulgaria și țările din Europa Centrală și de Est (Ungaria, Polonia și Republica Cehă) nu mai sunt atractive pentru investitorii în surse regenerabile de energie, deoarece acestea și-au îndeplinit deja țintele naționale fixate pentru 2020. Prin urmare, finanțatorii caută regiuni învecinate pentru noi proiecte, a declarat, pentru energynomics.ro, Andi Aranitasi – director asociat, bancher senior al Diviziei pentru Energie și Utilități, BERD.

În schimb, BERD a finanțat alte domenii-cheie în România și regiunea sus-menționată, cum ar fi sectorul distribuției energiei.

„Ne uităm la regiunea ECE, dar țări precum România, Polonia și Bulgaria și-au atins obiectivele pentru 2020. În schimb, am finanțat proiecte din domeniul distribuției aici”, susține Aranitasi.

BERD a finanțat mai multe proiecte regenerabile în Grecia, Turcia, Serbia și Egipt. Ultima țară a beneficiat de o cofinanțare pentru un parc solar de 160 MW luna trecută.

„Am finanțat două ferme eoliene mari în Serbia, de 230 MW, am finanțat extinderea unei instalații geotermale în Turcia la 265 MW, una dintre cele mai mari instalații geotermale din lume, și finanțăm diverse ferme eoliene mai mici din Grecia „, a declarat el pentru energynomics.ro.

BERD finanțează, de asemenea, primele două proiecte solară din Kazahstan, de câte 50 MW fiecare, și a finanțat primele două ferme eoliene din Mongolia.

De asemenea, proiectele de energie verde din România nu primesc suficientă atenție datorită costului ridicat al capitalului, în Germania, costul de capital (capex – credite plus costul capitalului propriu) fiind de doar 4%, în timp ce în România, de aproximativ 10%, au explicat experți din industrie.

Între timp, nevoia de finanțare a unei ferme verzi a scăzut.

„Au scăzut destul de mult. Îmi amintesc că în 2010 investiția într-un singur MW de energie solară a fost de 6 – 8 milioane USD. Acum, costul este de 1,2-1,3 milioane USD pe MW, în special odată cu ieftinirea echipamentelor- producătorii chinezi oferă echipamente la aproximativ 100.000 de dolari pe MW- cu alte cuvinte, costul a scăzut de 6-7 ori. Pentru vânt, schimbarea nu a fost atât de dramatică, însă, îmi amintesc că în 2008 costul a fost de 1,5-1,6 milioane EUR pe MW, în timp ce acum a scăzut la mai puțin de 1,1-1,2 milioane pe MW de capacitate instalată – a câștigat 30-40% „, spune el.

În timp ce există țări care oferă în continuare subvenții pentru energia verde, acestea nu pot fi încă la fel de competitive ca alte surse de energie, cum ar fi hidro, dar nici bazate intensiv pe subvenții, precum cărbunele.

Aranitasi sustine că vântul și energia solară pot fi competitive în regiune, inclusiv in Romania, la un preț de 35-40 euro per MWh.

„Nu peste tot. Însă pe măsură ce costurile tehnologiei coboară și eficiența crește, este mai posibil ca acestea să fie competitive. Și din nou, ajungem la întrebarea: cât de multe subvenții primesc combustibilii fosili? Pentru că încercăm să comparăm două lucruri diferite”.

Combustibilii fosili prezintă costuri și în ceea ce privește emisiile și poluarea aerului, pe care energiile verzi nu le au. Aceste costuri se vor reflecta în certificatele de carbon și în costuri mai ridicate pentru societate, în general, a conchis el.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *