UE este pe cale să-și definească o nouă viziune strategică

România deține în această perioadă, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene. În așteptarea acestui eveniment, s-a pus accentul, în funcție de comentator, pe riscurile sau pe oportunitățile acestei premiere. Am avut șansa să fiu la Bruxelles vreme de cinci săptămâni pe durata mandatului României, iar înțelegerea nou căpătată îmi spune că această responsabilitate este, mai mult decât orice, un test.

RISCURI “România nu este pregătită pentru preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene”, au spus doi importanți lideri români, adversari pe scena politică internă. Președintele României, Klaus Iohannis (noiembrie 2018), vorbea despre “dezordinea” din guvern, care împiedică orice perspectivă “de bună guvernare și implicare în afacerile europene”. Același diagnostic fusese pus anterior (octombrie 2018) de președintele Senatului, liderul unuia dintre partidele aflate la guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu: “În condițiile războiului politic total din aceste luni [dintre putere și opoziție], România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”.

CITEȘTE ȘI Declarația de la Sibiu – principii generoase care vor fi testate foarte curând

Îngrijorările au fost întărite de aceste declarații și erau alimentate nu doar de situația internă, dar și de momentul complicat în care România își exercită mandatul: ultimele luni ale unui Brexit tulbure și incert, dispute mai aspre decât oricând în ultimele decenii între UE și SUA, perspectiva unor alegeri europene cruciale pentru viitorul blocului comunitar. Cu peste 300 de dosare în agendă și cu un interval efectiv de lucru mult scurtat, România părea condamnată să eșueze.

S-a dovedit că temerile au fost mult exagerate. Procedurile standard de negociere și comunicare, experiența și ghidajul Secretariatului General al Consiliului, precum și numărul mare de români care lucrează în toate instituțiile europene au anihilat riscurile și le-au transformat, în parte, în oportunități.

OPORTUNITĂȚI O președinție de succes este una în care proiectele europene se dezvoltă, un semestru în care un număr mare de dosare legislative aflate în lucru avansează, șase luni în care, sub medierea tehnică și politică a unui stat, se adoptă decizii cu mare impact pentru UE prin ajustarea pozițiilor adverse ale statelor membre și ale grupurilor politice europene.

Finalul de mandat pentru parlamentari a ajutat România, pentru că mulți dintre politicienii care se pregăteau de alegeri, la nivel național, au fost mai dispuși la compromis pentru a putea expune alegătorilor un pachet cât mai solid de reușite. Și comisarii europeni, alături de echipele lor, aflați și la final de misiune, majoritatea cu șanse minime de a-și păstra pozițiile, țin să obțină maximul posibil pe ultima sută de metri. Cu o nouă configurație politică după 26 mai 2019, există riscul ca dosare negociate vreme de patru sau cinci ani de zile să fie amânate sau repuse în discuție din 2020.

CITEȘTE ȘI Alegerile europene din 26 mai – trei motive pentru care contează

În acest context, România a coordonat punerea în mișcare a 68 de dosare în doar două luni; în șase situații a obținut acorduri provizorii cu Parlamentul European – ceea ce înseamnă aproape sigur adoptarea –, în unele situații încheind discuții care durau de ani de zile. Actualizarea cadrului juridic privind drepturile de autor este un exemplu.

DIRECTIVA GAZELOR Probabil cel mai spectaculos, pentru că nu era anticipat, este acordul politic cu Parlamentul European privind propunerea de revizuire a Directivei Gazelor Naturale, după două mandate (Bulgaria și Austria) în care dinamica a fost aproape imperceptibilă.

Acordul promite să întărească poziția UE (mai ales a Comisiei Europene) în ceea ce privește interconectările în domeniul gazelor naturale cu state terțe și contribuie la un plus de speranță că principiile și valorile (comune) pot fi mai puternice decât interesele (politice, individuale).

STANDARDE DE EMISII PENTRU AUTOVEHICULE NOI Statele membre au aprobat în ianuarie standarde mai stricte de emisii de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi. Noile norme vor garanta că, din 2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin CO2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Vor fi introduse norme de testare mai stricte, iar obligațiile mai stricte vor stimula investițiile și inovația în tehnologiile curate, precum bateriile și infrastructura de reîncărcare. În plus, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unui mecanism care să încurajeze vânzarea unui număr mai mare de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, cum ar fi autoturismele integral electrice sau vehiculele hibride reîncărcabile. Criteriile vor favoriza statele în care vehiculelor cu emisii reduse au cote de piață mai mici. Până în 2020, Comisia va revizui actuala directivă europeană privind etichetarea autovehiculelor pentru a oferi utilizatorilor un plus de informații; se vor evalua opțiunilor de introducere a unei etichete care să indice economia de combustibil și emisiile de CO2 pentru camionete.

STANDARDE DE EMISII PENTRU CAMIOANE NOI În februarie, Președinția Consiliului UE a ajuns la un acord provizoriu cu Parlamentul European pentru introducerea primelor ținte europene de reducere a emisiilor de CO2 ale camioanelor. Noile norme vor asigura că între 2025 și 2029 camioanele noi vor emite în medie cu 15% mai puțin CO2 față de nivelurile de emisii din 2019, iar din 2030 ele vor fi obligate să emită în medie cu 30% mai puțin CO2.

CABINE MAI LUNGI, CONSUM MAI MIC Tot un acord provizoriu, supus adică aprobării ulterioare a statelor membre (cel mai adesea o etapă strict formală), a fost obținut pentru introducerea mai rapidă de cabine mai lungi și mai aerodinamice la camioane, cu impact inclusiv asupra reducerii consumului de carburanți.

PNEURI MAI EFICIENTE ENERGETIC În martie, Consiliul și-a adoptat poziția de negociere cu privire la etichetarea pneurilor sub aspectul performanței lor energetice și a extins domeniul de aplicare a acesteia la pneurile pentru vehiculele grele. După ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția cu privire la dosar, vor putea începe negocierile interinstituționale.

INVEST EU În plan financiar, Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de a reuni într-un singur program, InvestEU, cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Între aceste instrumente se numără Fondul European pentru Eficiență Energetică (EEEF), Fondul Marguerite, Programul LIFE pentru mediu și politici climatice, Finanțare Privată pentru Eficiența Energetică (PF4EE), Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF). Programul InvestEU va avea Banca Europeană de Investiții ca principal partener, dar va permite și altor parteneri de implementare să acceseze direct garanția UE. Sumele și modalitățile de alocare în cadrul InvestEU vor fi stabilite în viitorul buget al UE, pentru intervalul 2021-2027.

ANGAJAMENTE POLITICE În februarie, Consiliul a apreciat că 2019 este un “an critic pentru accelerarea acțiunilor climatice pe plan intern” și a subliniat că “acțiunile climatice nu înseamnă doar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și abordarea efectelor schimbărilor climatice asupra păcii și securității”. Prin vocea Consiliului, UE și-a reafirmat astfel angajamentul față de Acordul de la Paris. La summitul de la Sibiu (mai), Consiliul European, reunind șefii de stat sau de guvern din UE, va prezenta prioritățile politice pe termen lung pentru o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste priorități și, mai ales, modalitățile de a ajunge acolo sunt în prezent prilej de dezbateri aprinse. Perspectiva Comisiei Europene “O planetă curată pentru toți”, lansată în noiembrie 2018, a fost analizată atât în Consiliul Energie, cât și în Consiliul pentru Mediu.

O NOUĂ VIZIUNE Toate acestea creează condițiile conturării nu doar a unor decizii punctuale, ci mai ales a unei noi viziuni pentru viitorul Uniunii Europene. Aproape trei decenii, Uniunea a avut ca obiectiv principal extinderea către est și recuperarea unei jumătăți de continent odată cu încheierea războiului rece. Noi provocări sunt astăzi evidente, de la erodarea valorilor democratice și liberale, la dezinformare și agresiuni asimetrice. Dar prioritățile Uniunii, evidente și din structura bugetului (mai multe detalii în paginile 20-21), rămân coeziunea și piața internă comună, iar, deasupra tuturor, protecția mediului. Angajamentele asumate prin Acordul de la Paris și performanța tehnologică în domenii precum energia, transporturile și mediul înconjurător sunt cele mai plauzibile puncte de consens și coagulare atât a politicienilor din statele membre, cât mai ales a cetățenilor de pe continentul european.

Acoperirea editorială a președinției României la Consiliul Uniunii Europene, în revista energynomics Magazine și în www.energynomics.ro a fost sprijinită cu competență de echipa din cadrul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și susținută de Bursele JTI pentru Jurnaliști, un program care, de aproape 20 de ani, încurajează pregătirea profesională în domeniul politicilor europene.

_____________________________________________

Analiza a apărut inițial în numărul din martie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (martie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.

1 Comment

  1. Strategia energetica ,pa care guvernele se chinuie de 12 ani sa o promeveze,corespunde principiilor strategiei UE.Mai ramane peste vreo 20 de ani sa fie finalizata si aprobata.

Lasă un comentariu