Noul sistem de redevențe din sectorul Upstream de petrol și gaze din România

Ministerul Economiei a publicat în octombrie proiectul de lege privind resursele minerale, hidro-minerale și de petrol. Documentul include un sistem de redevențe de mult anunțat pentru sectorul Upstream de petrol și gaze. Într-adevăr, după trei ani de incertitudine provocată de zvonuri și diverse încercări de a schimba sistemul de redevențe, în contextul unor așteptări stimulate politic ca guvernul să încaseze mai mult din extracția petrolului și a gazelor naturale, proiectul de lege a adus investitorilor un necesar spor de claritate și finalitate. [UPDATE: Pe 5 decembrie, ministrul Economiei a anunțat că îşi retrage propunerea de lege privind redevenţele, estimând că întregul pachet legislativ privind reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale va fi revizuit şi va fi votat în Parlament în luna februarie a anului 2018.]

Pg-144-Radu-ROÎntre altele, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va putea astfel să organizeze un nou apel de licitație pentru ofertele de concesiune ale noilor perimetre de petrol și gaze – Runda XI, la nouă ani distanță de față de precedenta.

La prima vedere, noua propunere de redevențe este neinteresantă și destul de conservatoare. Pentru petrolul și gazele extrase onshore, proiectul menține prevederile legale actuale. Tabelul de mai jos le prezintă pentru gaze naturale. Singurele modificări vizează frecvența plăților (lunar, față de trimestrial, cum este în prezent) și prețul de referință folosit pentru calcularea valorii producției brute – referința internațională Brent pentru țiței și, implicit, prețul mediu al gazelor pe platforma comercială OPCOM (care încă nu este operațională). Important este că proiectul menționează că acordurile existente privitoare la petrol nu vor fi afectate de modificările ulterioare – respectiv până când deținătorii de titluri vor solicita extinderea concesiunilor, caz în care noile condiții vor intra în vigoare.

O noutate semnificativă în proiectul de lege o constituie introducerea unui sistem separat de redevențe pentru producția offshore de petrol și gaze. Tabelul 2 prezintă situația doar pentru gaze naturale, dar structura este aceeași și pentru petrol.

Sistemul offshore este constituit din două componente de redevențe: o redevență fixă care se aplică întregii producții de petrol și gaze, respectiv 8% pentru petrol și 10% pentru gaze naturale – și una variabilă care crește treptat odată cu nivelul producției, aplicabilă după depășirea unui prag definit. Totuși, suma redevențelor fixe și variabile nu va depăși cotele maxime ale sistemului actual: 13,5% pentru petrol și 13% pentru gaze.

În cele ce urmează, câteva comentarii privind forma și conținutul propunerii de proiect. În ceea ce privește forma, concepția legislatorului a fost aceea de a aduce laolaltă într-o singură lege toate redevențele pentru resurse minerale, hidro-minerale și de petrol. Totuși, un mod mai ușor și transparent de unificare ar fi fost acela de a aduce la un loc, într-un singur text de lege, toate elementele care constituie regimul fiscal pentru sectorul Upstream de petrol și gaze. Acesta include, pe lângă redevențe, taxa pe profitul excepțional pentru gaze naturale rezultat din liberalizarea prețurilor. De fapt, după cum se arată într-un studiu realizat de Deloitte în 2017, în România, nivelul impozitării efective pentru sectorul Upstream a crescut în 2015 față de 2014 de la 15% la 15,7% în prima jumătate a anului și la 16,9% la sfârșitul anului 2015, ajungând la 17,5% în 2016. Pe de altă parte, în contextul scăderii prețurilor la petrol, ratele medii ale redevențelor în statele membre ale UE au scăzut în 2015 la 10%
de la 11,7% în 2014. Până la urmă, o întrebare cheie este cât de competitiv este sistemul nostru fiscal general în sectorul Upstream de petrol și gaze comparativ cu alte posibile destinații ale investitorilor de aici.

În ceea ce privește caracteristicile sistemului de redevențe propus, este iarăși evident că simplitate și aplicabilitatea uniformă se realizează cu prețul progresivității și al diferențierii. Progresivitate înseamnă că rata redevenței ar trebui să crească odată cu creșterea valorii producției și, de asemenea, să se reducă odată cu scăderea valorii acesteia – pe baza volumului și a prețului de producție. În practică, un sistem fiscal neprogresiv – deci regresiv – nu va încuraja investitorii din sectorul Upstream să cheltuiască într-un
context cu prețuri mici la petrol și la gaze naturale și nu va asigura un câștig satisfăcător pentru guvern în perioadele de prețuri ridicate.

În sistemul românesc, redevența pentru producția de gaze este aceeași la capacități egale, indiferent de oscilațiile în timp ale costurilor de extracție. Aceasta îl determină pe operator să reducă nivelul investițiilor pe măsură ce prețurile scad – lucru de altfel observat în ultimii doi ani în sectorul Upstream din România. Astfel, taxarea producției sau a veniturilor este o taxare regresivă, firmele cu costuri mari și profit mic sfârșesc prin a plăti mai mult raportat la profitul lor, decât firmele cu costuri mici.

Diferențiere înseamnă că sistemul de redevențe trebuie ajustat la specificitatea geologică a României și să vină cu distincții semnificative pentru a se asigura că valoarea subterană a unui zăcământ este eficient valorificată în interesul reciproc al statului și al operatorului. Astfel, în timp ce distincția onshore/offshore reprezintă un pas înainte, ar fi fost nevoie de mai multe distincții, în fiecare din aceste domenii: ape adânci, ape de mică adâncime, gradul de maturitate a zăcământului, tehnologii de recuperare avansată etc. O redevență fixă de 10% la producția offshore de gaze, indiferent de caracteristicile terenului, va descuraja, foarte probabil, operatorii să continue să producă pe măsură ce randamentul unui zăcământ începe să scadă, după faza de platou, și intră în faza de regres. Prin urmare, volume considerabile de gaze riscă să rămână în subteran.

În ceea ce privește segmentul onshore, există peste 400 zăcăminte de petrol și gaze în România și peste 13.000 sonde active. România are una dintre cele mai mici producții per sondă din UE: 21 bep/zi/sondă, față de 2.350 în Norvegia, 964 în Danemarca, 363 în Marea Britanie și 271 în Italia (Deloitte, 2017). În plus, zăcămintele din România au un grad ridicat de fragmentare; peste 25% din țiței este extras prin procedee de îmbunătățire a gradului de recuperare, care sunt scumpe (creșterea presiunii din rezervor, forare la adâncime etc.). Astfel, este în interesul statului român să acorde stimulente fiscale operatorilor acestor terenuri fragmentate și mature pentru ca procesul de investire în tehnologie suplimentară să aibă loc pentru a accede la hidrocarburile greu de obținut.

Concluzie: Deși noua propunere de redevențe este mult mai puțin dăunătoare decât s-au temut unii, aceasta cu siguranță nu este una modernă, progresivă și diferențiată, capabilă să ofere un contract pe termen lung de tip win-win statului și investitorilor deopotrivă. Este o propunere simplă care poate lua în considerare slaba capacitate instituțională a ANRM. Dar este și regresivă, ceea ce poate descuraja investițiile în contextul creșterii costurilor de operare.

România are nevoie de un sistem fiscal pentru petrol și gaze mai sofisticat, bine ajustat la realitățile sale geologice și suficient de flexibil pentru a face față volatilității bine cunoscute a piețelor de petrol și gaze pentru durata unui ciclu de investiții în această industrie (25-30 ani). În caz contrar, România va trebui probabil să plătească prețul unei noi renegocieri a regimului fiscal pentru țiței și gaze în cel mult un deceniu.

Energy Policy Group a expus principiile unui sistem de redevențe progresiv, diferențiat și flexibil, într-un document din iunie 2015, intitulat „Sistemul fiscal românesc pentru producția offshore de țiței”.

_____________________________________________

Analiza a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.

Lasă un comentariu