Iuga, Dudău: Dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o ocazie istorică pentru România

Marea Neagră ar putea deveni o nouă Mare a Nordului în ceea ce privește rezervele de petrol și gaze, însă, pentru exploatarea lor, cadrul fiscal trebuie să fie echilibrat, astfel încât să câștige și statul, și societatea, și companiile, se arată într-un studiu realizat de experții Radu Dudău și Vasile Iuga, la solicitarea Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG).

Dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o oportunitate istorică pentru țara noastră, putând aduce beneficii de securitate energetică, economice și sociale.

“Adoptarea unui cadru echitabil și stabil de reglementare offshore, care să permită demararea lucrărilor de dezvoltare și producție reprezintă un imperativ strategic. De deciziile politice luate în următoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanța fundamentală pentru România”, conform studiului.

Costuri în creștere

În ultima vreme, costurile proiectelor offshore de mare adâncime au crescut. Forarea unei sonde de explorare offshore costă, în medie, 100-180 milioane de dolari, față de 5-10 milioane de dolari onshore, dar poate ajunge și la 250 milioane de dolari.

“Aceasta pentru că sunt necesare utilaje, platforme, echipamente și nave foarte scumpe, care trebuie să opereze în condiții de siguranță la 2.000 de metri sub nivelul mării, la presiuni de 200 de atmosfere, în medii anoxice, în zone bântuite de furtuni violente sau cu temperaturi scăzute”, arată autorii studiului.

Investițiile în sector se caracterizează prin durata lungă (30-40 ani), valoarea foarte ridicată (10-40 miliarde de dolari), în condiții de riscuri semnificative. Unele companii își riscă viabilitatea sau chiar existența cu un singur proiect. Înțelegerea și controlul riscurilor sunt esențiale pentru investitori și pentru finanțatori.

harta Marea Neagra

Proiectele din Marea Neagră prezintă aproape toate riscurile generale ale offshore-ului de mare adâncime, respectiv rate de succes ale sondelor de explorare de 20-25%, în cazul României, dar de 0% în cazul Turciei și Bulgariei; costurile forării unei astfel de sonde sunt între 150 și 250 milioane de dolari; risc comercial și de infrastructură/logistică ridicate, pe fondul slabei conectări la piețele regionale; experiența redusă de management de proiect; risc geopolitic în creștere, în contextul situației politico-militare din Crimeea și din estul Ucrainei, precum și al atmosferei antagonice dintre NATO și Rusia, cu Turcia într-o relație tensionată cu aliații săi occidentali.

Pe lângă toate acestea, mai sunt riscul fiscal și de reglementare mare și în creștere, lipsa stabilității și a predictibilității reglementărilor.

Mai sunt, totodată, și alte riscuri specifice Mării Negre, care includ faptul că este o mare cvasi-închisă, cu acces dificil prin Bosfor, cu dificultăți majore de transport al utilajelor și echipamentelor; topografie insuficient cunoscută a reliefului submarin, care este și instabil; mediu anoxic la adâncimi mai mari de 200 metri, cu prezența hidrogenului sulfurat, ceea ce necesită echipamente speciale, costisitoare; prezența hidraților de metan pe fundul marii, ceea ce prezintă un risc de incendiu și un pericol pentru flotabilitatea navelor, în caz ca ajung la suprafață.

“Tabloul riscurilor Mării Negre este direct aplicabil și României. Unul dintre cele mai importante este riscul fiscal. Recenta propunere legislativă privind activitatea petrolieră offshore (Legea Offshore) a crescut semnificativ gradul de impredictibilitate și a diminuat competitivitatea cadrului de reglementare. Din punct de vedere al fiscalității, propunerea legislativă introduce, pe lângă redevențe, un impozit progresiv pe venit, în funcție de prețul gazelor naturale. Totodată, prevede o limită a deductibilității investițiilor de 60% din venitul ‘suplimentar’ rezultat din vânzarea gazelor între diferite intervale de preț”, se mai arată în documentul citat.

Mai mult, mecanismul de deduceri și de stabilire a bazei impozabile descurajează investițiile, întrucât nu prevede deductibilitatea cheltuielilor făcute predominant înainte de începerea producției, ci se limitează la investițiile din luna în care se realizează veniturile suplimentare, fără o modalitate de reportare. De asemenea, din baza impozabilă nu sunt scăzute redevențele, așa cum este cazul în practica internațională.

“Din punct de vedere petrologic, Marea Neagră este considerată de numeroși analiști ca fiind, potențial, o nouă Mare a Nordului, regiunea cea mai importantă din punct de vedere energetic din Europa. Dar acest potențial este încă unul predominant teoretic, explorarea geologică aflându-se încă într-o fază incipientă (circa 100 de sonde forate). Descoperiri importante au făcute până în prezent doar în zona românească. Toate statele riverane Mării Negre au proiecte de explorare, mai avansate fiind România, Turcia și, într-o oarecare măsură, Bulgaria”, potrivit studiului.

“Pentru a se ajunge la mult discutata situație win-win-win, din care să aibă de câștigat atât societatea, cât și statul și investitorii, este nevoie de înlănțuirea fericită a multor factori. Materializarea unui singur risc major poate rupe lanțul proiectului, pentru că tăria unui lanț este dată de cea mai slabă verigă. De aceea, este nevoie de optimism rezonabil, dar și de realism, în privința proiectelor offshore de mare adâncime din Marea Neagră”, susțin experții.

Share.

Lasă un comentariu