ESCOROM propune conversia centralelor pe cărbune ca element central al strategiei energetice naționale

Asociația ESCOROM a societăților de servicii energetice din România a lansat în dezbatere publică un document de poziție în care propune ca strategia națională să se fundamenteze pe cea mai gravă problemă de securitate energetică a momentului: ieșirea din sistem a circa 3000 de MW până în 2025, în principal capacități pe bază de cărbune (lignit).

În opinia autorilor, niciunul dintre proiectele prioritare identificate în actuala formă a strategiei energetice (Tarnița, grupul pe cărbuni de la Rovinari, reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole) nu se justifică din punct de vedere al costurilor raportate la contribuția adusă în sistemul termoenergetic.

ESCOROM subliniază că viziunea și obiectivele proiectului de strategie energetică a României ar trebui să ofere o abordare integrată a securității energetice, care să țină cont simultan de resursele primare disponibile, de sistemul energetic (electric și termic, nu doar electric!) și de necesitatea de decarbonare a sistemului energetic în ansamblu (nu doar în sectorul generării de electricitate).

“România se confruntă, pe termen scurt, cu o problemă de securitate energetică de maximă gravitate”, afirmă autorii analizei ESCOROM. ”Aceasta este legată de faptul că, pe lângă ‚îmbătrânirea’ parcului de producție existent, termocentralele pe lignit de la Turceni și Rovinari, (dar și Ișalnița și Mintia) nu pot îndeplini, tehnologic, standardele EPS (emisii mai mici de 550 kg CO2/MWh), înainte de 2025, termenul limită de autorizare de funcționare, indiferent ce s-ar întreprinde.”

În opinia autorilor, scoaterea din sistem a circa 3000 MW până în 2025 va conduce la o criză majoră. În condițiile persistenței problemei sociale a opririi producției de lignit în bazinul Olteniei, “în mod realist, este imposibil tehnic și financiar ca până în 2025 să se poată înlocui circa 3000 MW”, capacități termo de bază în prezent, cu eoliene, nucleare, hidro etc.

Soluția avansată de ESCOROM este “Proiectul de conversie parțială sau totală lignit-gaze” a centralelor termoelectrice pe lignit, document care ar fi fost înaintat și Ministerului Energiei, sub forma unui studiu de oportunitate.

Proiectul de conversie se bazează pe următoarele elemente principale:

  • Se exploatează oportunitatea prezenței conductei de transport gaze BRUA, care trece la circa 8 kilometri de Turceni (stația de comprimare Bibești)
  • Se exploatează întreaga infrastructură energetică din zonă, care va fi folosită în continuare (turbinele de 330 MW, stațiile de transformare, turnurile de răcire, stații și linii electrice de 400 kV etc)
  • Se vor exploata cazanele actuale, pe lignit, dar cu o putere scăzută la circa 50%, prin reducerea debitului de abur pe cazan. În același timp, se va instala la fiecare grup o turbină pe gaze de circa 440 MW și un cazan de abur recuperator care va furniza aburul către turbina cu abur existentă, rezultând astfel un grup hibrid de circa 770 MW.
  • Între avantajele identificate apar:
  • Evacuarea gazelor din cazanul recuperator se va face prin același coș al cazanului existent, deci, emisiile monitorizate se vor situa la mai puțin de 550 Kg CO2/MWh
  • Eficiența grupurilor va crește la peste 45%, la combustibil hibrid lignit-gaz, și la peste 55% în cazul ciclului combinat
  • Puterea disponibilă pe grup va crește de la 330 MW la circa 760 MW, respectiv 900 MW în ciclu combinat
  • Costul reabilitării unui grup ar fi de sub 400.000 euro pe MW, ceea ce duce la un cost egalizat al energiei (LCOE – levelized cost of energy) foarte competitiv. Acest cost plasează această opțiune înaintea oricărei alte posibile investiții.
  • Soluția poate fi implementată imediat, pentru că nu sunt necesare avize, premise etc, dacă este tratat ca un proiect de reabilitare.

Autorii studiului estimează consumul de gaze naturale al unui grup la circa 900 de milioane Nm3/an, pentru 8 grupuri rezultând un total de circa 7 miliarde Nm3/an, cantități ce ar urma să fie asigurate, în principal, din operațiunile de la Marea Neagră, tranzitând BRUA. Un ultim avantaj important subliniat de autori ar fi acela că grupurile de generare folosind turbine de mare putere pe bază de gaze naturale pot asigura o flexibilitate ridicată, contribuind la întărirea capacității de echilibrare a sistemului energetic.

Potrivit site-ului oficial, ESCOROM reunește șase societăți (Energy Serv, Servelect, Energo ESCO, Elsaco ESCO, Luxten și E.ON Servicii Tehnice), iar din Consiliul Director fac parte Carmen Pavel, Cătălin Dragostin și Monica Bucur.

Share.

10 Comments

    • o centrala noua ciclu combinat de mare putere, “green grass”, costa ~800.000 EUR/MW instalat (max. 1 mill. EUR/MW). Intrucit la Turceni/Rovinari, exista toata infrastructura necesara, inlusiv constructiile, numai turbina cu gaze + cazanul recuperator si ceva lucrariauxiliare sunt <<400.000 EUR/MW.
      Toate astea se pot verifica f. usor !

  1. Câte e LCOE?
    Dacă nici centrale pe gaze de ultimă generație nu sunt profitabile la costul actual al gazelor cum pot fi acești coloși generația anilor 60? Dacă n-ar fi serviciile de sistem asigurate de aceste centrale versatile pe gaz n-ar fi profitabile.

    Canada a scos din funcțiune 20 de mii de MW instalați pe cărbune in vre-o 5 ani. Eolian, solar, nuclear si gaz ca inlocuitor.
    Centralele pe lignit sunt extrem de poluante. De ce oare ne tinem ca orbul de bâtă de aceste centrale depășite moral, fizic si enviromental?

    România nu e la risc dacă scoate din funcţiune toate centralele pe cărbune, cu excepția Rovinari si Mintia unde s-a investit enorm in retehnologizare. Avem 46TWh consum, adica 5300MW bandă. Unde e riscul? 1400MW Nuclear, 2300 carbune ( Rovinari, Mintie, Ieșalnița) , 2200 hidro ( Hidroelectrica plus alea mici), 5000MW eolian, 1300 solar.
    Pe gaz- Iernut 300MW si el in doi ani, Brazi 800MW. Cogenerare vre-o 100MW ( Bucuresti Vest, Brasov, etc.).
    Dacaă mai adaugă 1400MW de la 3&4 o să putem exporta masiv.

        • Cred ca va-ti raspuns singur ,,pe hartie,,Mai adaugati lipsa de presiune la gaz cand consumul e de 9000-10000 MW, prirea moristilor -regenerabilelor din diverse motive naturale, rezerva pe care trebuie sa o ai pentru gr.1-2 CNE si s-ar putea sa trageti alte consecinte.Oricum asta nu inseamna prostia transformarii centralelor pe carbune pe gaze naturale.

    • Ce a zis domnul de mai sus. Plus, problemele apar la varfuri. 5000MW eolian e capacitate, productia efectiva e cam 20% din asta. Daca facem ca tine o sa importam la varf cu 1000 eur/mwh disperati de oriunde putem.

      • Avem 7000MW banda, da eolian la 20% si solar la 15%. daca mai adaugam nuclear 1400MW si Tarnia 1000MW de ce carbune?
        Facem varf cu carbune? Nu! Varful cu gaz de la Brazi-Iernut si Tarnita.

Lasă un comentariu