Eficiența utilizării resurselor energetice. Modelarea econometrică a consumului de energie

Sporirea continuă a cererii de energie, prețurile volatile, întreruperile în aprovizionare, dar și impactul sectorului asupra mediului constituie la ora actuală provocările cele mai mari din punct de vedere energetic. Ca urmare, Uniunea Europeană (UE) a mobilizat resurse ale statelor membre în sensul soluționării acestor probleme, pentru a gândi o nouă strategie europeană în domeniul energiei, bazată pe securitatea aprovizionării, competitivitate și sustenabilitate. De asemenea, semnele tot mai prezente ale schimbărilor climatice și dependența din ce în ce mai pronunțată a societății de energie au catalizat procesele auto propuse de UE în a deveni o economie cu consum scăzut de energie. Astfel, politica energetică a UE promovează interconectarea rețelelor energetice și eficiența energetică, desigur, monitorizând atent și funcționarea eficientă a pieței.

Diala-ROTotodată sunt reconsiderate, din perspectiva sustenabilității, toate sursele de energie, precum și mixul optim care să permită o balanță echilibrată între disponibilitate și reducerea emisiilor nocive. Sursele de energie avute în vedere variază de la combustibilii fosili și energia nucleară până la sursele regenerabile – energia solară, eoliană, biomasa, energia geotermală sau hidroelectrică.

Într-un studiu realizat recent pentru zona academică, am decelat mai multe premise relevante și am utilizat o serie de instrumente de modelare econometrică pentru a formula o perspectivă rezonabilă pentru evoluția consumului de energie în UE și România. Astfel, am urmărit:

– la nivelul Uniunii Europene

  • modelarea relației dintre consumul de energie și produsul intern brut
  • modelarea energointensivității produsului intern brut

– pentru România

  • analiza legăturii dintre consumul intern brut și consumul final de energie
  • modelarea relației dintre consumul final de energie și produsul intern brut
  • modelarea relației dintre consumul intern brut de energie și produsul intern brut
  • analiza relației de cauzalitate între energointensivitatea produsului intern brut și dezvoltarea economică
  • identificarea relației de cointegrare dintre energointensivitatea produsului intern brut și dezvoltarea economică
  • modelarea energointensivității produsului intern brut

I. Rezultatul modelării relației dintre consumul final de energie și produsul intern brut la nivelul UE ne arată faptul că modificarea produsului intern brut influențează pozitiv evoluția consumului final de energie, creșterea nefiind proporțională (în principal, datorită micșorării energointensivității pe măsura avansului tehnologic). Cu excepția acestei corelații, la nivelul fiecărei țări se înregistrează un efect individual specific fix. Efectele fixe sunt semnificative, iar ca mărime acestea depind de dimensiunea fiecărei țări.

II. Rezultatul modelării relației dintre consumul intern brut de energie și produsul intern brut la nivelul UE este asemănător celui dezvoltat pentru consumul final de energie, astfel că modificarea pozitivă a indicatorului produs intern brut influențează pozitiv evoluția consumului intern brut de energie.

Explicăm aceste dinamici prin acceptarea ipotezei că o creștere a produsului intern brut induce un progres în domeniul tehnologiilor de producție, care are drept efect scăderea relativă a consumului de energie. Pentru statele din UE, modelarea energointensivității produsului intern brut a contribuit la conturarea concluziei conform căreia energointensivitatea produsului intern brut la nivelul Uniunii, calculată ca raport între consumul final de energie și produsul intern brut, a înregistrat o tendință de scădere în ultimii 20 de ani, tendința cea mai accentuată fiind înregistrată în noile țări membre ale UE, inclusiv în România.

Pentru a determina relația dintre consumul final de energie și consumul intern brut de energie pentru țările UE, am pornit analiza de la premisa conform căreia diferența dintre consumul intern brut și consumul final de energie depinde de dimensiunea economiei și de nivelul de dezvoltare al țărilor din UE.

Rezultatele modelului de tip panel au fost următoarele:

  • noile țări membre ale UE înregistrează cele mai mari diferențe între consumul final de energie și consumul intern brut de energie (ca pondere în produsul intern brut)
  • coeficienții negativi prezenți în toate țările semnifică un proces de recuperare a diferențelor, în timp
  • recuperarea decalajului este mai rapidă în noile țări membre ale UE
  • există o corelație puternică între mărimea decalajului și dimensiunea coeficienților care evaluează viteza de recuperare.

Este anticipată, în consecință, o reducere a diferențelor dintre țările membre ale UE în ceea ce privește decalajele dintre consumul intern brut și consumul final de energie, măsurate ca raport față de produsul intern brut (indicatori de energointensivitate).

Cu privire la modelarea energointensivității produsului intern brut pentru România, am calculat energointensivitatea produsului intern brut în două variante:

  • ca raport între consumul final de energie și produsul intern brut
  • ca raport între consumul intern brut de energie și produsul intern brut.

În ambele variante (consum final, respectiv consum intern brut la 1 mil. euro – PIB), energointensivitatea scade liniar. Prognoza energointensivității produsului intern brut (ENI-1, calculată ca raport între consumul final de energie și produsul intern brut) indică faptul că scăderea energointensivității se va atenua pe termen scurt și mediu (3-4 ani), astfel încât spre anii 2020, în România, consumul final de energie va fi de circa 0.14 tone echivalent petrol la un milion euro produs intern brut (prețuri 2010), față de 0,15 tone echivalent petrol în anul 2015.

Valorile prognozate pornind de la modelul descris (model exponențial-linear cu ruptură de tendință) sunt prezentate în tabelul I, iar grafic, în figura I.

fig1

În ceea ce privește prognoza pe termen scurt și mediu (orizont 2020) a energointensivității produsului intern brut (ENI-2, calculată ca raport între consumul intern brut de energie și produsul intern brut), aceasta este realizată pornind de la modelul exponențial–hiperbolic, cu ruptură de tendință. Se relevă și în acest caz faptul că scăderea energointensivității va continua pe termen scurt și mediu (3-4 ani), astfel încât spre anii 2020, la nivelul României, consumul intern brut de energie va fi de circa 0,19 tone echivalent petrol la un milion euro produs intern brut (prețuri 2010), față de o valoare de 0,22 tone echivalent petrol în anul 2015.

Tendința de scădere a energointensivității produsului intern brut a fost accentuată în perioadele de restructurare masivă și dezindustrializare pe segmentul energointensiv (siderurgie, materiale de construcții ș.a.) și a continuat tendințele de scădere, dar cu ritmuri mai moderate în ultimii ani.

Valorile prognozate sunt prezentate în tabelul II și grafic în figura II.

fig2

În ambele variante de calcul al energointensivității – ca raport între consumul final de energie și produsul intern brut, respectiv ca raport între consumul intern brut de energie și produsul intern brut – tendința prognozată pe termen scurt și mediu este în continuare de scădere a consumului de energie raportat la etalonul ales, un milion euro – produs intern brut. Cu alte cuvinte, acest rezultat indică o creștere a eficienței utilizării resurselor energetice.

Structura unei economii bazate pe ramuri energofage nu se poate schimba într-un interval scurt de timp. Pentru a deveni o țară dezvoltată, cu o economie competitivă, România trebuie să își monitorizeze atent intensitatea energetică, un indicator al cărui nivel este foarte relevant și care trebuie să scadă ca urmare a folosirii unor tehnologii avansate și a reducerii ponderii în produsul intern brut a ramurilor energofage.

_____________________________________________

Analiza a apărut inițial în numărul din decembrie 2018 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.