Alegerile europene din 26 mai – trei motive pentru care contează

2

Între 23 și 26 mai, peste 400 de milioane de cetățeni europeni vor vota pentru a stabili componența viitorului Parlament European pentru următorii cinci ani. Va fi primul test major pentru conducerea Uniunii Europene reunită la Sibiu pe 9 mai – cetățenii vor confirma că aderă la principiile incluse în Declarația de la Sibiu. Sau nu.

Procesul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană este extrem de complex și de anevoios, cu trei instituții care trebuie să se pună de acord pe aproape orice subiect: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. Acest lucru face destul de dificil să anticipezi când și în ce formă va fi adoptată o decizie importantă. Alegerile europene reprezintă punctul de plecare și fundamentul credibilității și legitimității pentru toate cele trei instituții.

Prin vot popular se decide numărul de europarlamentari din partea fiecărui partid național, care este (în general) parte dintr-o familie politică europeană. Parlamentul European decide asupra componenței Comisiei Europene și devine apoi o parte esențială din procesul de codecizie.

De ce contează alegerile europene?

Primul indiciu despre viitoarea configurație politică la nivel național Pentru România urmează patru runde de alegeri într-un interval de doi ani; după alegerile europene (26 mai 2019), urmează alegerile prezidențiale (decembrie 2019), alegerile locale (2020) și alegerile parlamentare (cel mai târziu în martie 2021). Rezultatele scrutinului din mai 2019 vor oferi prima imagine relevantă a spectrului politic din România, după doi ani de reconfigurări atât la nivelul partidelor, cât și din perspectiva opțiunilor electoratului. PSD, marele câștigător al votului din 2016, pare să se fi erodat puternic în anii din urmă. ALDE, partener la guvernare al PSD, este unul dintre beneficiarii acestei erodări și apare în sondaje mai puternic decât în urmă cu doi ani. Principalul partid de opoziție, PNL, este creditat cu un plus de circa 25% față de scorul obținut în 2016. Marea necunoscută este evoluția alianței nou constituite de USR și PLUS, unul dintre jucătorii din afara grupărilor politice tradiționale. Partidul Pro România, condus de fostul lider PSD Victor Ponta și construit pe baza unui nucleu de foști membri marcanți ai PSD, este creditat și el cu un scor excelent pentru o grupare politică nou apărută (în jur de 8%).

Rezultatele votului din mai 2019 ar putea conduce la reevaluarea atât a unor lideri (L. Dragnea, în PSD, Ludovic Orban, în PNL), cât și a unor alianțe, în principal a raporturilor dintre ALDE și PSD. Ar putea rezulta modificări inclusiv în structura și coloratura, ideologice și de fidelități, ale guvernului și ale Parlamentului.

Noi reprezentanți ai României în Parlamentul European Rezultatul direct al votului din mai este stabilirea persoanelor care vor alcătui grupul de 33 de parlamentari români de la Bruxelles și Stras­bourg. Cel mai probabil, PSD va reuși să trimită în legislativul european cel puțin 10 reprezentanți, PNL își va crește prezența de la 6 la 9 politicieni, iar celelalte partide sau alianțe cotate cu șanse vor avea între 3 și 6 reprezentanți. Persoanele sunt în multe situații cunoscute, în urma definitivării listelor interne ale partidelor; aceștia sunt oamenii care vor reprezenta interesele României în dezbaterile Parlamentului European, pentru următorii cinci ani.

O nouă configurație a forțelor politice europene Majoritatea analiștilor consideră votul din 2019 drept cel mai important din ultimele decenii. Sondajele identifică un nivel record al susținerii față de UE din partea cetățenilor europeni: 67% dintre cetățeni considerau în 2018 că țara lor a beneficiat de pe urma statutului de membru al UE, cel mai mare procent din 1983. În același timp, avansul constant al euroscepticismului, chiar dacă într-un ritm mereu mai lent decât cel anticipat, va conduce, cel mai probabil, la o reconfigurare istorică a dinamicii politice a UE.

CITEȘTE ȘI UE este pe cale să-și definească o nouă viziune strategică

De multe decenii, marile familii politice europene de centru-dreapta (PPE) și de centru-stânga (S&D) au deținut majorități confortabile în principalele instituții ale UE, în Parlament, în Consiliu și în Comisie. Această tradiție s-ar putea destrăma în 2019, întrucât este anticipat că partidele mainstream vor pierde teren masiv în favoarea grupărilor populiste, provenind atât din dreapta cât și din stânga radicală, dar și în contul unor noi actori politici.

Chiar în ipoteza, probabilă acum, că principalele proiecte europene vor putea fi menținute – în principal adeziunea la protecția mediului și întărirea pieței interne –, este probabil că dezbaterile în forurile, de decizie europene vor fi mai complicate și mai îndelungate, iar deciziile vor rezulta în urma unor alianțe ad-hoc, mai mult decât în din decizii negociate de marile partide europene.

Toate acestea sunt relevante pentru România, pentru companii, autorități și cetățeni în aceeași măsură, în condițiile în care deciziile europene se aplică, uneori direct, alteori cu oarecare întârziere, și aici, în aproape toate domeniile, de la agricultură, la energie și mediu, de la transporturi, la industrie, comerț, sector bancar, telecomunicații și turism

Politicienii din România se pregătesc de al treilea scrutin european

România a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. De atunci, România a avut doi ani de recesiune economică și 10 de creștere. Românii au trimis în Parlamentul European reprezentanți ai opt partide și doi independenți. PSD, în alianțe cu alte grupări, a câștigat rundele din 2009 și 2014. În 2019, două noi partide (USR și PLUS, probabil în alianță) au șanse să intre în parlament; alte două grupări, recent apărute ca disidențe la marile partide tradiționale, au și ele șanse: Pro România, desprins din PSD, respectiv ALDE, format din foști membri ai PNL.

_____________________________________________

O formă inițială a articolului a apărut inițial în numărul din martie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (martie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at]energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Share.