AFM lucrează la noul Ghid de Finanţare pentru staţiile de încărcare electrice

0

Programul de sprijin pentru instalarea staţiilor de alimentare pentru maşini electrice a primit cinci bugete, din iunie 2016, până acum. E adevărat că în acelaşi interval a fost timp pentru doi miniştri ai Mediului şi doi preşedinţi ai Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), instituţie pentru care se caută, încă, un şef.

Interesul beneficiarilor faţă de program a fost mai degrabă mic, iar unele dintre motivele invocate ţin de lipsa de claritate a Ghidului de Finanţare şi de condiţiile prea restrictive incluse în Ghid. Documentul este în plin proces de revizuire, iar experţii AFM trebuie să echilibreze cu înţelepciune nu doar viteza – pentru a demara programul cât mai rapid, cu precauţia -pentru a nu aloca subvenţiile în mod nefericit, ci şi interesele pe alocuri divergente ale actorilor din piaţă.

Într-o întâlnire menită să contribuie la îmbunătăţirea Ghidului de Finanţare, directorul Direcției Generale Proiecte (AFM) Andrei Iorgulescu s-a referit mai întâi la modificările introduse în programul de sprijin pentru achiziţia de maşini electrice: majorarea bonusului la 10.000 de euro şi transformarea programului Rabla Plus într-un program multianual.

Programul de sprijin pentru infrastructura de alimentare a maşinilor electrice are obiectivul ambiţios de a contribui la instalarea a 600 de staţii accesibile publicului, până în 2020. Deocamdată, după primul apel lansat de AFM, între 15 septembrie şi 15 noiembrie 2016 s-au strâns numai 49 de proiecte, provenind de la 39 de societăţi comerciale şi nouă unităţi administrativ-teritoriale. Au fost solicitate finanţări pentru 150 de staţii de alimentare de putere înaltă şi 109 staţii de putere normală, care ar urma să fie instalate în 23 de judeţe. Cum era de aşteptat, cererea cea mai solidă a venit din Bucureşti, cu 12 solicitări şi 98 de staţii. “Cifrele arată că operatorii economici vor să instaleze predominant staţii de putere ridicată, în vreme ce unităţile administrativ teritoriale sunt mai degrabă interesate de staţiile de putere normală”, a observat Andrei Iorgulescu.

Prevederi restrictive

Cei mai mulţi dintre cei prezenţi la dezbaterea iniţiată de Administraţia Fondului pentru Mediu au subliniat că este esenţial ca modificarea Ghidului de Finanţare să se facă rapid, pentru a se încheia analiza primului val de cereri şi pentru a putea fi depuse noi solicitări. “Pentru viitor, este nevoie să găsim o o procedura de actualizare rapidă a Ghidului, pentru a îndepărta obstacolele pe măsură ce le identificăm”, a precizat Marius Tudor, secretar genera al APIA – Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România.

Programul pare gândit pentru operatorii individuali, şi nu pentru operatorii de reţele, au observat reprezentanţii Renovatio, care au insistat asupra unor prevederi care i-au descurajat să depună cereri de finanţare în runda desfăşurată la finalul anului trecut:

  • limitarea superioară a sprijinului acordat (200.000 de euro), permite instalarea a maxim 10 staţii, ceea ce pare insuficient pentru companiile care au în vederea construirea unor reţele ample, la nivel regional
  • restricţia privind amplasarea de staţii doar în oraşe cu peste 50.000 de locuitori este excesivă şi inadaptată la realităţile din teren; sunt numeroase reşedinte de judeţ care nu au 50.000 de locuitori, sunt multe localităţi mici (de exemplu, Voluntari) în care s-au dezvoltat zone extinse de birouri, iar staţiunile turistice, unele parcuri industriale şi unele spaţii comerciale din apropierea oraşelor mari nu răspund acestui criteriu
  • condiţia ca firma care instalează staţia de încărcare să aibă sediul social într-o localitate cu peste 50.000 de locuitori este un obstacol inutil
  • cerinţa ca imobilul unde se instalează staţia de încărcare să fie “liber de sarcini” este dificil de atins, în condiţiile în care mai toate dezvoltările imobiliare recente sunt realizate pe baza unor credite bancare
  • pentru lucrările de montaj, profitul şi TVA-ul aferent acestuia nu sunt eligibile, potrivit formei în vigoare a Ghidului. Andrei Iorgulescu a promis că această limitare va fi eliminată.

La rândul său, Sorin Morariu (Electrica) s-a referit la dificultăţile de a instala staţii de alimentare electrică pe marginea autostrăzilor, pe terenuri care aparţin consiliilor locale sau ţin de administraţia drumurilor, parteneri puţin informaţi şi puţin interesaţi să se implice în asemenea proiecte.

Reprezentanţii e-mobility au propus ca Ghidul de Finanţare să vină cu distincţii mai clare cu privire la tipurile de staţii ce pot fi instalate. “Să finanţăm numai echipamentele inteligente, nu şi staţiile basic”, ar fi mesajul-cheie, iar oficialii AFM au precizat că aşteaptă propuneri de cerinţe minime care ar trebui îndeplinite de staţiile de încărcare pentru a fi admise în program. Andrei Iorgulescu a respins ideea introducerii unor restricţii în favoarea echipamentelor produse în UE, argumentând că odată ce sunt importate, tranzacţionate şi instalate în piaţa comună, echipamentele respective trebuie să respecte standardele şi obligaţiile impuse la nivel european.

Conectarea la reţele

Punctul cel mai dureros s-a conturat a fi impunerea obligaţiei ca beneficiarul ajutorului de minimis să prezinte un “certificat de racordare emis de operatorul de reţea de distribuţie a energiei electrice”, pentru a putea solicita decontarea cheltuielilor. Încă o dată, reprezentanţii Renovatio s-au referit la situaţiile cel mai des întâlnite, în care staţia electrică este instalată într-o clădire de birouri sau într-un mall. Firma care face instalarea nu are o relaţie directă cu operatorul de distribuţie a electricităţii şi nici nu are nevoie de acordul acestuia pentru amplasarea staţiei. Dacă branşamentul permite şi există o rezervă de putere suficientă, un certificat de racordare nu mai este necesar, consideră Alexandru Teodorescu, CEO Renovatio: “Utilizatorul final nu îşi poate asuma să facă echilibrarea reţelei”.

La rândul său, Sorin Morariu a apreciat că staţiile de încărcare de mare putere introduc în reţea armonice care conduc la dificultăţi tehnice care ar trebui reglementate. “Mulţi dintre cei care au aplicat la program vor avea probleme cu avizele de la distribuitorii de electricitate”, a apreciat Morariu.

O posibilă soluţie adusă în discuţie ar fi ca operatorul care a instalat staţia de alimentare electrică să prezinte, în vederea decontării cheltuielilor, o corespondenţă cu operatorul de distribuţie care să clarifice că în amplasamentul respectiv există rezervă de putere disponibilă şi nu e nevoie de un nou aviz tehnic de racodare.

În intervenţia domniei-sale, Călin Vilt, consilier în cadrul CNR-CME, a propus ca staţiile de încărcare a maşinilor electrice să fie incluse în planurile de urbanism ale marilor municipalităţi, o abordare prin care ar putea fi evitate numeroase probleme tehnice care pot fi anticipate în prezent. La rândul lor, reprezentanţii e-mobility au subliniat că este nevoie de un ghid tehnic pentru instalarea statiilor electrice, aprobat la nivel interguvernamental. Au admis, totuşi, împreună cu toţi cei prezenţi la dezbatere, că acesta este un obiectiv pentru un viitor mai îndepărtat.

Deocamdată, urgenţa este eliminarea rapidă din Ghidul de Finanţare a principalelor obstacole şi demararea în cel mai scurt timp a proiectelor care vor fi acceptate de către AFM. Andrei Iorgulescu a anticipat că în zilele următoare, modificarea Ghidului ar putea să intre în vigoare. Ar mai fi nevoie de maxim o lună pentru evalurea cererilor deja depuse, urmând ca un nou apel de proiecte să fie lansat undeva spre jumătatea anului.

Share.

Lasă un comentariu