27 de idei esenţiale după Energy Strategy Summit 2016

0

România are un sistem energetic puternic, cel mai mare din regiune, are resurse naturale şi o îndelungată experienţă în fiecare din sectoarele componente. De aici a pornit dezbaterea organizată de energynomics.ro pe tema strategiei energetice naţionale, la care au participat în calitate de vorbitori peste 20 de reprezentanţi de top ai companiilor şi ai autorităţilor cu responsabilităţi în industria energetică.

Am selectat mai jos câteva dintre opiniile exprimate, urmând ca în perioada următoare să publicăm integral discursurile din cadrul Energy Strategy Summit 2016.

Panel-deschidere

Victor Grigorescu, ministrul Energiei (discursul integral)

Sunt două elemente-cheie pentru noua strategie energetică a României: interconectivitate, în sens larg, și avans tehnologic. România trebuie să-și propună interconectivitatea (interconectări fizice, interconectarea piețelor, interconectarea transatlantică), pentru o garanție în ceea ce privește securitatea și continuitatea aprovizionării cu energie. Securitate energetică înseamnă securitate națională. Avansul tehnologic este o precondiție ca România să nu mai fie un simplu importator de turbine, panouri sau agregate, ci să își dezvolte o industrie pe orizontală, racordată la cele mai eficiente tehnologii.

Pe lângă lucrurile pozitive pe care le facem, avem şi o serie de vulnerabilităţi, vulnerabilităţi, să zicem, istorice. Este o realitate astăzi că nu toate sectoarele energetice performează la fel, că avem dificultăţi în anumite zone şi cred că ar trebui să ne concentrăm atenţia pentru a găsi soluţii. Ne uităm la ce se întâmplă în sectorul carbonifer. O parte din răspunsul pentru această zonă vine tot din tehnologii noi, mă gândesc la momentul în care o tehnologie gazeificarea sau clean coal ar putea să ofere un răspuns pentru viitorul acestui combustibil fosil, unul dintre cele mai reziliente pe care le avem la dispoziţie şi de care România se foloseşte în fiecare iarnă când temperaturile ating niveluri extreme.

Mihnea Constantinescu, ambasador pentru securitate energetică, în cadrul ministerului Afacerilor Externe

Trebuie să reflectăm mai profund la ceea ce înseamnă costurile securităţii naţionale – costurile pentru investiţie în securitatea naţională. Iată că sunt necesare nu doar costuri cu mijloace defensive pentru a creşte securitatea naţională, ci prin investiţia în securitatea energetică, de fapt, trebuie să înţelegem că avem o datorie de a contribui într-un fel sau altul la întărirea securităţii naţionale.

De aceea, cred că atunci când ne gândim la costurile pentru investiţii în sectorul energetic, ar trebui să ne gândim şi la costuri dincolo de asset-urile tangibile, şi anume la costurile pe care le presupun asset-urile care dau competitivitate sectorului energetic naţional. Iar acestea înseamnă costuri în stabilirea unui cadru legislativ previzibil şi stabil, dar înseamnă şi costurile pe care le presupun ceea ce câteodată e greu să acceptăm: costuri pentru a încuraja companiile să vină cu investiţii în sectorul energetic naţional şi să-şi păstreze investiţiile în sectorul energetic naţional, fie că vorbim despre sistemul de taxare sau de alte forme de încurajare a investiţiilor.

E.S. Richard L. Morningstar, director fondator şi preşedinte la Global Energy Center, în cadrul Atlantic Council

După cum am înțeles, România este acum, cel puțin pentru moment, independentă, în principal în ceea ce privește gazele naturale. Dar nu cred că România ar trebui să acționeze ca o insulă de energie. România trebuie să continue să lucreze la nivel regional și trebuie să continue să lucreze cu țările care împărtășesc aceleași valori în Europa Centrală și de Est și în regiunea baltică.

Am susținut deja de ani buni – iar acum, că nu mai sunt parte a Administraţiei [americane]pot fi ceva mai puțin diplomatic, că statele baltice şi ţările din Europa Centrală și de Est ar trebui să formeze cu adevărat, la nivel politic, un bloc energetic în cadrul Uniunii Europene, astfel încât ceea ce este necesar pentru statele din regiune să ajungă în mai mare măsură în mod regulat la Bruxelles.

Panel-1

Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul ministerului Energiei (discursul integral)

Ne propunem să identificăm pe fiecare subsector din domeniul energetic care sunt interesele specifice ale României şi punctele noastre tari, ca să creionăm pentru fiecare dintre acestea cum putem să promovăm respectivele interese la nivel regional.

Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica

Nuclearul are o mare şansă să dovedească acum încă o dată ceea ce eventual nu a fost observat sau reţinut de-a lungul timpului, şi anume faptul că produce o energie, ieftină, sustenabilă, predictibilă, nepoluantă, fără emisii de carbon şi care poate avea un rol foarte mare în strategia viitoare a României.

Liviu Ilaşi, director general Conpet

Transportul de energie lichidă este în momentul actual cel puţin la fel de important ca transportul de energie gazoasă şi transportul de electricitate. Până acum a fost valabil faptul că un transportator naţional era suficient, fără a se interconecta cu sisteme limitrofe. Acest lucru cred că nu mai este de actualitate. România este o poartă de intrare pentru Uniunea Europeană, inclusiv pentru ţiţei. Dar ce se întâmplă dacă în mod nedorit, această poartă se blochează, dacă Marea Neagră nu mai este operabilă pentru transportul de ţiţei cu vapoare? O strategie corectă nu poate face abstracţie de cei trei poli de transport: transportul energiei lichide, transportul energiei gazoase şi transportul energiei electrice.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din cadrul Camerei Deputaţilor, Parlamentul României

Biomasa reprezintă un avantaj de ţară pentru România, de aceea ar trebui susţinută producţia de energie electrică şi termică utilizând această resursă. În Parlament se lucrează acum la o nouă lege privind promovarea producţiei de energie pe bază de biomasă.

Ciprian Alic, Director Departament Accesare Fonduri Europene şi Relaţii Internaţionale, Transgaz

Trebuie să fim pregătiţi pentru câteva mari provocări. Unu. Trebuie să fim interconectaţi cu vecinii, prin subtraversarea Dunării pe relaţia cu Bulgaria şi prin proiectul BRUA. Doi. O altă provocare este proiectul Marea Neagră; tot ceea ce înseamnă dezvoltări din offshore trebuie să ne găsească pregătiţi. Trei. În fine, trebuie să fim interconectaţi cu Republica Moldova, pentru a putea oferi o sursă alternativă de gaze naturale pentru această ţară.

Panel-2

Valeriu Binig, partener EY

Avem nevoie de o colaborare inter-instituțională, chiar formalizată, între legislativ, executiv și reglementatorul energetic.

Corneliu Bodea, director general Adrem şi preşedintele CRE

Ar trebui să intre mai serios între obiectivele României să ne definim pe harta energetică a Europei ca furnizor de securitate. Ar trebui să ne concentrăm pe definirea beneficiarilor de securitate energetică și a furnizorilor de securitate. Cu un mix energetic inteligent, România se poate poziționa ca un furnizor de securitate și își poate negocia poziții favorabile în contextul Uniunii Energetice.

Uniunea Energetică și noul design de piață de energie din UE trebuie mai mult luate în considerare de către România iar companiile să se implice mai mult în mod coordonat în reprezentarea intereselor lor.

Radu Dudău, directorul EPG şi consilier al ministrului Energiei pe strategia energetică

Decarbonarea sectorului energetic este un obiectiv principal al României. Totuși, pentru orizontul 2030 nu trebuie să facem, la nivel de stat, un efort foarte mare pentru reducerea nivelului de carbon în comparație cu nivelul anului 1990.

Statului român îi revine obligația ca cel puțin pentru următorul deceniu să definească un minimum necesar de generare pe bază de lignit care să asigure adecvanța sistemului electroenergetic, pe baza căruia trebuie să mergem la negocieri la Bruxelles.

La începutul lunii iulie vom realiza un raport care integrează toate informațiile sintetizate până acum în procesul de elaborare a Strategiei Energetice, raport care va urmări structura strategiei.

Depinde în bună măsură de noi cât de constrângătoare va fi Strategia Energetică; în ultimă instanță, strategia își propune să funcționeze ca ghid investițional, nu ca instrument de obligație sau interdicție. Documentul își propune să furnizeze opțiuni, mai mult decât orice.

Sorin Gal, director general în cadrul ANRM (discursul integral)

Remarcăm o reticență din partea Ministerului Mediului de a sprijini activitățile de explorare și exploatare în domeniul petrolier. Încercăm să modificăm Legea Petrolului, legislația secundară, dar acest proces este unul foarte lent. În acest moment, singura soluție prin care România poate deveni un mare producător și exportator de petrol și gaze este explorarea.

Mark Beacom, vicepreşedinte RBSTA

Ca țară, dacă doreşti securitate energetică, trebuie să îţi produci energia tu însăți. Există o opinie potrivit căreia industria de petrol și gaze poate suporta o sarcină fiscală mai mare și ar trebui să fie impozitată mai mult. Cu toate companiile românești care au intrat în administrare judiciară și pierderile considerabile de locuri de muncă, sper că Strategia Energetică se va uita cu atenţie la sănătatea sectorului de petrol și gaze din România pentru a obține o imagine reală a situației.

Cele trei motive pentru care o descoperire nu ajunge în stadiul de producţie sunt: dificultăţi tehnologice, obstacole de reglementare și risc investiţional mare. Din păcate, în ce priveşte Marea Neagră, toate aceste trei motive reprezintă o provocare în acest moment.

Artur Stratan, preşedinte ROPEPCA

Atunci când statul are nevoie de o echilibrare bugetară, pleacă de la suma de care are nevoie şi de acolo începe şi calculează taxe şi impozite suplimentare pentru o industrie care plăteşte întotdeauna la timp. Recomandarea noastră pentru guvernanţi a fost întotdeauna în favoarea neaplicării taxei suplimentare pentru activităţile petroliere. Orice povară în plus micşorează viaţa zăcămintelor marginale, mii de sonde cu producţie mică dar costuri de operare mari.

Asociaţia ROPEPCA, împreună cu RBSTA (asociaţia concesionarilor din Marea Neagră – n.r.) acţionează pentru modificarea şi armonizarea legislaţiei petroliere pentru a nu mai exista discrepanţe. A doua linie principală este dialogul constant pentru negocierea noului regim fiscal.

Panel-3

Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE

Sustenabilitatea este foarte mult legată și de activitatea de informare a consumatorului astfel încât acesta să poate încheia contracte cu cea mai bună surse de energie și gaze naturale.

Toate măsurile pe care le ia un reglementator trebuie să vizeze prețul final; acesta trebuie să fie stabilit transparent și în mod corect.

Este obligația noastră să instituim funcționalitatea pieței de gaze naturale pe modelul de funcționare al pieței de energie electrică, o piață matură, cu experiențe pozitive. Piețele regionale, de exemplu Ucraina, solicită colaborare cu ANRE pentru a avea acces la practicile de aici.

Istvan Jakab, secretar de stat în cadrul ministerului Mediului, preşedintele AFM – Administraţia Fondului pentru Mediu

Este important să privim condiționalitățile de mediu din proiecte energetice ca pe o oportunitate și nu ca probleme de cost. În ce privește eficiența energetică, există oportunități foarte mari. Din direcția Ministerului Mediului, eficiența energetică este văzută ca o ocazie de diminuare a utilizării combustibililor fosili.

Dacă discutăm despre strategie în domeniul energetic, este important să remarcăm în România și în UE creșterea utilizării numărului de mașini electrice și a infrastructurii de încărcare. De asemenea, programul Casa Verde, derulat de AFM în anii din urmă, va fi relansat sub forma Casa Verde Plus, axat pe eficiență energetică, materiale de izolare ecologice, acoperișuri verzi și alte soluții pentru optimizarea consumului.

Vasile Iuga, partener PwC România

Situația existentă astăzi este aproape exclusiv rezultatul evoluțiilor tehnologice. Acestea au adus în piață resurse noi (șisturi, offshore de mare adâncime), dar au influențat în mod semnificativ și producția de electricitate, cu efect asupra abundenței de energie ofertate. În egală măsură, noile tehnologii au influențat dramatic și cererea de energie, decuplând-o de creșterea economică.)

Silvia Vlăsceanu, director executiv ACUE

Piața de energie și gaze naturale nu poate funcționa fără competiție și în ultima vreme am remarcat creșterea concurenței chiar între membrii ACUE (distribuitori și furnizori de ultimă instanță de electricitate și gaze – n.r.), ceea ce este în beneficiul clientului.

Indiferent că vorbim de clienții rezidențiali sau industriali, autoritatea ar trebui să aibă mai mult în atenție drepturile pe care aceștia trebuie să le aibă, indiferent de furnizor. Plecând de la definiția Serviciului Universal, noi considerăm că nu este o simplă furnizare, ci un drept care trebuie să însoțească orice client indiferent de furnizor.

Frank Hajdinjak, director general E.ON România

Peste tot în lume, nu numai în România sau în Germania, sărăcia energetică este un subiect actual și trebuie să fie abordat. Acesta începe cu sprijinul acordat comsumatorilor aflați în nevoie, iar acest lucru trebuie luat în considerare de către oficiali.

De asemenea, trebuie luate măsuri de eficiență energetică. Trebuie să încurajăm economia de energie cu ajutorul noilor tehnologii, care pot controla producția și consumul; pentru acestea, trebuie să existe stimulentele adecvate, deoarece pe cont propriu nu au încă un randament corespunzător.

Bogdan Balaci, director general Philips Lighting

Tehnologiile etichetate ca Smart au în comun conectivitatea și partajarea infrastructurii. Vedem jucători tradiționali care se gândesc să inițieze afaceri noi în telecom, furnizare, servicii ESCO. Impactul tehnologic obligă aceste companii să facă mai mult decât ce le permite modelul tradițional de business.

Enrico Perini, director general Romstal

Încercând să ne producem singuri energia pe care o consumăm ca firmă (Romstal – n.r.), ne-am lovit de o legislație foarte complicată; după un an și jumătate, nu am reușit să punem în funcțiune nici unul dintre proiectele începute, 12 la număr. Ideea teoretică fundamentată pe ideea independenței energetice a nu ar putea fi acum pusă în practică din pricina legislației existente.

Pe 31 mai, la Palatul Snagov de lângă Bucureşti, peste 150 de experţi şi decidenţi din energetica românească au participat la Energy Strategy Summit 2016, un eveniment organizat de energynomics.ro cu sprijinul Adrem, Can&Power, Chivas, Conpet, Enel, Enevo Group, E.On România, Lukoil, Maserati, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Philips Lighting, Ridgid, Romgaz, Romstal, SGS România, Transgaz.

Obiectivul principal al Summitului pentru Strategia Energetică a fost să aducă ultimele contribuţii din partea mediului de afaceri la proiectul strategiei energetice naționale. Discursurile vor fi amplu reflectate prin intermediul platformei de comunicare energynomics.ro (site, revistă, evenimente) şi pe canalul de youtube al energynomics.ro.

În perioada următoare, echipa energynomics.ro va finaliza realizarea unui raport succint pe care îl va livra în mod oficial Guvernului pentru ca propunerile industriei să fie luate în considerare la elaborarea formei finale a strategiei energetice naționale.

Share.

Lasă un comentariu