Acasă » Petrol și Gaze » Petrol și gaze: Impozitele suplimentare și redevențele s-au dublat în 2022

Petrol și gaze: Impozitele suplimentare și redevențele s-au dublat în 2022

20 decembrie 2023
Petrol și Gaze
Bogdan Tudorache

În 2022, totalul impozitelor suplimentare și redevențelor aferente sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale a crescut semnificativ, cu 199% față de totalul impozitelor aferente anului 2021 (fără a lua în calcul efectul contribuției de solidaritate) sau cu 261% față de totalul impozitelor aferente anului 2021, dacă luăm în calcul efectul contribuției de solidaritate datorate pentru 2022, relevă o analiză a BirișGoran realizată pentru FPPG. Analiza, care ia în calcul mai ales cifrele raportate de OMV Petrom și Romgaz, mai arată că totalul impozitelor suplimentare și redevențelor a crescut cu 715% față de totalul impozitelor aferente anului 2020 (fără a lua în calcul efectul contribuției de solidaritate) sau cu 885% față de totalul impozitelor aferente anului 2020, dacă luăm în calcul efectul contribuției de solidaritate datorate pentru 2022.

În cazul României, rata de impozitare efectivă specifică a înregistrat o creștere semnificativă, de la 16,04% din venituri în 2020, la 28,9% din venituri în 2021, la 43,1% din venituri în 2022 (sau 52,2% având în vedere și contribuția de solidaritate).

”Creșterea ratei efective de impozitare (prin raportare la veniturile din sectorul upstream) în perioada analizată se datorează, în principal (i) aplicării unor cote de impozitare suplimentară mai ridicate în cazul prețurilor de vânzare mai ridicate (i.e. prin modul de calcul, în cazul impozitelor pe veniturile suplimentare, se aplică cotele de impozitare mai ridicate asupra unei proporții mai ridicate din totalul veniturilor), (ii) creșterii prețurilor de referință prin raportare la care se determină redevențele (i.e. mai mult decât creșterea prețurilor efectiv realizate), și (iii) introducerii contribuției de solidaritate temporare începând cu anul 2022”, se arată în document.

De asemenea, în perioada 2020 – 2022 se observă creșterea remarcabilă a impozitelor specifice sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale, cu +886%, disproporționată comparativ cu creșterea veniturilor din producția upstream cu +203%.

Având în vedere că, în această perioadă, volumul producției țițeiului și gazelor naturale la nivelul celor două entități a înregistrat o scădere de 18% în cazul țițeiului și de 4% în cazul gazelor naturale19 (veniturile din producție fiind astfel atribuibile mai degrabă creșterilor prețurilor aferente țițeiului / gazelor naturale și nu unei eventuale creșteri a producției) se observă că sistemul de impozitare din România aferent sectorului upstream a captat marea majoritate (70%) a surplusului din venituri realizate în anul 2022 comparativ cu anul 2020. Dacă luăm în considerare și creșterea înregistrată în ceea ce privește impozitul pe profit corespunzător veniturilor / profiturilor din activitatea upstream al principalilor doi producători analizați, procentul ar fi chiar mai mare, ajungând să fie captat aproximativ 75% din surplusul de venituri din producția upstream realizat în anul 2022 comparativ cu anul 2020.

”Contribuția de solidaritate introdusă cu caracter temporar pentru perioada 2022 – 2023 a adus în 2022 venituri bugetului de stat de 2,49 miliarde lei, mai ridicate cu 70% decât toată impozitarea specifică aferentă anului 2020; ca o comparație la nivel de categorii majore de impozitare, totalul impozitării specifice sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale (aprox. 14,4 mld lei datorați doar de doi contribuabili OMV Petrom și Romgaz) în 2022 a ajuns la nivelul de aproximativ 54% din toate încasările din impozit pe profit ale României (aprox. 26,66 mld lei generați de 128.114 contribuabili plătitori de impozit pe profit20) conform execuției bugetului general consolidat la 31.12.2022”, se mai arată în analiza BirișGoran.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *