Jochen Homann, BNetzA: În fapt, generarea distribuită nu are niciun impact favorabil asupra rețelelor

Orice comparație între România și Germania pare suficient de absurdă pentru a descuraja orice încercare. Mărimile celor două pieţe, puterea financiară a consumatorilor, forţa şi viziunea demonstrate de politicieni şi autorităţile de reglementare nu pot fi comparate. Cu toate acestea, când analizezi rolul energiei regenerabile în mixul energetic românesc, o discuţie cu Dl. Jochen Homann, preşedintele Bundesnetzagentur (BNetzA, reglementatorul pieţei de energie din Germania), este o privire aruncată în viitor. Şi acesta arată că exemplul german este plin de lecţii şi avertismente.

Dle Jochen Homann, vă rog să ne prezentaţi succint care este situaţia din ţara dumneavoastră în ceea ce priveşte penetrarea microgenerării / a producţiei distribuite de electricitate.

În Germania, microgenerarea / energia distribuită constă în principal din instalaţii pe bază de resurse regenerabile (SRE), precum panourile fotovoltaice, eoliene, instalaţii solare termale şi pompe de căldură sau unităţi de (micro)cogenerare. În ceea ce priveşte implementarea surselor de energie regenerabilă în sectorul energiei electrice, noi niveluri record sunt atinse în fiecare an. În 2014, s-au produs deja 135 de TWh de energie electrică prin schemele de suport SRE. Acest volum reprezintă aproximativ un sfert din consumul total de energie electrică din Germania.

Pentru sfârșitul anului 2015, estimăm că va fi susținută o putere instalată de aproximativ 92.000 MW de SRE, prin Legea privind energia regenerabilă (EEG). În principal vorbim despre resursele eoliene onshore şi offshore (45.000 de MW) şi panouri fotovoltaice (38.000 MW). În total sunt peste un milion de operatori de instalaţii SRE, ceea ce face din implementarea SRE un “fenomen în masă” în Germania.

În plus, este estimat că sunt instalate aproximativ 25.000 de microcentrale de cogenerare, iar tendinţa este ca numărul să crească. Deocamdată, nu avem o sursă de încredere pentru această cifră – BNetzA (reglementatorul german) lucrează la înfiinţarea unui “Registru de piaţă” pentru fiecare unitate de producţie. Aproximativ 20 TWh de energie electrică au fost produse de centralele de cogenerare de mici dimensiuni, sub 1 MW, în 2014. Surse credibile arată că în 2013 erau în sectorul construcţiilor peste 2 milioane de instalaţii termice solare şi 790.000 de pompe de căldură (inclusiv sisteme de încălzire cu stocare). În 2015 au fost contorizate 400.000 de centrale pe bază de peleţi de lemn.

În ceea ce priveşte instalarea de centrale pe bază de energii regenerabile pentru producţia de energie electrică, Legea privind energia regenerabilă a definit obiective clare: până în 2025, cota de SRE ar trebui să ajungă la 40-45% din consumul de energie electrică şi la 55-60%, până în 2035. Pentru a atinge aceste obiective, Legea privind energia regenerabilă mai defineşte şi un “traseu de implementare” pentru fiecare tehnologie. De exemplu, în fiecare an ar trebui instalate 2.500 MW în noi instalaţii de panouri solare.

Schema de sprijin pentru resurse regenerabile este deci stabilită într-o manieră care să facă aceste obiective tangibile. Ne putem aştepta ca dezvoltarea să continue în anii următori. Pentru 2016, ne aşteptăm să fie instalate încă 5.000 de MW în instalaţii pe bază de regenerabile.

În ceea ce privește consumul brut de energie, obiectivele sunt la fel de ambițioase: până în 2020 sursele regenerabile de energie ar trebui să contribuie cu 18% la consumul brut de energie (comparativ cu 12,4% în 2013) și cu 60% până în 2050. Prin reducerea consumului de energie, de exemplu printr-o mai bună izolare clădirilor, precum și prin continuarea implementării SRE în electricitate și termie, suntem optimiști că ne vom îndeplini obiectivele.

Există vreun cadru de reglementare specific pentru sprijinirea microgenerării? Vă rugăm să ne prezentați principalele prevederi ale acestui cadru de reglementare.

Energiile regenerabile sunt susținute în Germania prin intermediul Legii privind energia regenerabilă, care definește o schemă de bonusare prin intermediul pieţei (market premium scheme). Instalațiile cu o capacitate de până la 100 kW pot totuși beneficia încă de un tarif fix (feed în tariff). În viitorul apropiat nivelul de suport pentru fiecare tehnologie ar trebui să fie determinat de o schemă de ofertare/licitație. Pentru instalațiile fotovoltaice montate pe sol, Bundesnetzagentur organizează deja licitaţii-pilot. În ce măsură acest instrument este util pentru a ne atinge obiectivele, rămâne de văzut. De asemenea, rămâne o întrebare deschisă dacă acest instrument poate ajuta la reducerea subvenţiilor. În orice caz, este obligatoriu să existe suficientă concurență în obţinerea ajutoarelor pentru ca sistemul pe bază de licitație să producă rezultate eficiente.

Cogenerarea este susținută prin numeroase canale și poate atinge valori uimitor de mari. În cele din urmă, costurile cu investițiile în unitățile de cogenerare sunt recuperate destul de repede. Mecanismele de sprijin includ plățile directe pe bază de kWh, facilități fiscale, tarife negative de rețea (prin “vermiedene Netzentgelte”), dar și sprijin implicit prin avantajele autoconsumului care sunt de dimensiuni considerabile.

În plus, există programe de împrumut la dobânzi mici din partea KfW, de exemplu pentru dezvoltarea și extinderea instalațiilor de căldură sau a clădirilor eficiente energetic. Există impuneri pentru constructori prin care proprietarii de clădiri noi și în curs de renovare au obligația de a utiliza o anumită cotă de energie termică și răcire produsă din surse regenerabile. Dezvoltarea și construirea de rețele de energie termică sunt susținute prin plăți compensatorii. De asemenea, guvernul investește sume considerabile în programe de cercetare în energie – de exemplu, al 6-lea Program de Cercetare în Energie a investit 3,5 miliarde de euro între 2011 şi 2014 pentru proiecte de cercetare în domeniul energiei regenerabile.

————————————-

Articolul integral poate fi citit în numărul din decembrie 2015 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești gratuit numărul următor (martie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa office@energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție.

Share.

About Author

Gabriel Avăcăriței

Journalist experienced with both old and new media, Gabriel has been the editor in chief of energynomics.ro since 2013. His great command in communication, organizing information and publishing are put to work every working day in order to develop all the projects of the energynomics.ro B2B communication platform: website, magazine, and own-events.

Leave A Reply